Pagina principala · Articole · Descarcari · Intrebari frecvente · Forum de discutii · Legaturi pe internet · Categorii stiri · Galerie foto · Cautare Friday, September 18, 2020
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Conducere SSMR
În cadrul Adunării Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societății de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:

Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cătălin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Păltănea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefănescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeș)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Țena Marcel - Membru
Țigoiu Victor - Membru
Văcărețu Daniel - Membru
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanța
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmbovița
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureș
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi să tacă din gură cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematică – 115 ani de apariție
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevăr și bombă de presă
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Books Unlimited Publishing, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, mate...
    BIFURCAȚII. Despre i...
    Solomon Marcus - o s...
    Geometrie si finete
    Matematica si litera...
    Se schimba Guvernul,...
    Conflicte numai apar...
    Stiinta, la zile fes...
    David Emanuel -Anive...
    Omul -institutii: So...
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniver...
    Bacalaureat: temă și...
    Matematicile și uman...
    Povestea lui Sebasti...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temă și...
    O meserie pe cale de...
    CONCEPTE MATEMATICE ...
    Matematicile - o eni...
    Un magician numit Ne...
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • CITATE CELEBRE
    Aniversarile zilei
    Weblinks
    Encyclopedia of Mathematics[26]
    John Nash - Youtube[81]
    John Nash - diverse[48]
    John Forbes Nash - in Mac Tutor[52]
    John Forbes Nash Jr. - Wikipedia[48]
    Invatand de la MAIORESCU
    Postat de marius la 10 June 2008 21:19:06
    Invitatul Tribunei - Acad. Solomon MARCUS

    INVATAND DE LA MAIORESCU

    Primul meu contact cu gandirea lui Titu Maiorescu s-a produs prin articolul sau despre Eminescu, din 1889, din care reproduc partea finala: rAcesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, si forma limbii nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vestmantului cugetarii romanestir0;. Chiar daca ar fi fost ca el sa ramana numai prin rolul major pe care l-a avut in sesizarea noutatii poeziei lui Eminescu, a importantei ei pentru intreaga cultura romaneasca; prin sprijinul pe care l-a acordat poetului si prin grija cu care a protejat manuscrisele sale, care, pastrate timp de un secol la Biblioteca Academiei Romane, abia acum devin un bun public, prin facsimilarea lor; chiar numai aceste fapte ar fi fost suficiente pentru ca Maiorescu sa merite recunostinta noastra iar numele sau sa nu fie dat uitarii. Previziunea lui Maiorescu a fost intarita, 50 de ani mai tarziu, de o alta previziune bine cunoscuta, datorata lui Calinescu, iar azi putem spune ca toti poetii romani cat de cat importanti ai secolului al XX-lea se afla in germene la Eminescu. Luciditatea cu care Maiorescu a intrevazut destinul creatiei eminesciene este insa numai o parte a clarviziunii sale in intelegerea intregii epoci pe care a trait-o. Plasandu-se in continuarea actiunii unor M. Kogalniceanu si Alecu Russo, Maiorescu identifica unele boli grave ale societatii romanesti aflata in cautarea locului ei intr-o Europa care, dupa revolutia franceza, cunoaste mari prefaceri. Nu se limiteaza la literatura, ci are in vedere ansamblul culturii romanesti, de la stiinte si arte la filozofie si istorie; merge mai departe, la ansamblul vietii sociale, la toate sectoarele civilizatiei, de la moravuri si limbaj la viata politica si la relatiile umane de orice fel. Isi da seama ca societatea romaneasca este prea mult orientata spre propria ei istorie si prea putin spre locul ei in lume. Simptome ale acestei situatii sunt exacerbarea meritelor proprii si combate, din acest punct de vedere, pe cei care il proclama pe Vacarescu superior lui Goethe sau ii vad pe romani drept invatatorii lumii civilizate. Pune degetul pe rana, identificand in absenta spiritului critic principala carenta a culturii romanesti. In aceasta ordine de idei, combate exagerarile latiniste si ascunderea adevarului privind starea de lucruri in societatea romaneasca. Se refera la rneadevarul s...t in aspirari, neadevar in politica, neadevar in poezie, neadevar pana si in gramatica, neadevar in toate formele de manifestare a spiritului publicr0;. Il preocupa modul in care tinerii romani se simt atrasi de Franta si Germania, dar deplange calitatea metabolismului societatii romanesti cu Europa occidentala si centrala. Este astfel condus la bine cunoscutul sau slogan al rformelor fara fondr0;, pe baza caruia conchide: rCaci fara cultura poate inca trai un popor, cu nadejdea ca la momentul firesc al dezvoltarii sale se va ivi si aceasta forma binefacatoare a vietii omenesti; dar cu o cultura falsa nu poate trai un popor, si daca staruieste in ea, atunci da un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: ca in lupta intre civilizarea adevarata si o natiune rezistenta se nimiceste natiunea, dar niciodata adevarulr0;. Intreaga actiune intreprinsa de Maiorescu ne apare acum, la o distanta in timp de un secol si jumatate, ca una dintre primele etape in procesul istoric de atenuare a discrepantelor existente intre est si vest, intre doua atitudini posibile, una conservatoare, alta cu accent pe modernizare. Una orientata cu precadere spre specificul national si pe traditii, alta puternic deschisa dialogului cu lumea aflata intr-un avans sensibil in economie si in cultura. Dar Maiorescu si alte minti luminate au inteles inca de atunci ceea ce unii nici azi nu pot intelege: ca respectul pentru traditie si pentru specificul national nu vine in conflict, ci dimpotriva, este favorizat de deschiderea catre lume si intelegerea locului in care ne aflam in raport cu ea. Maiorescu a trait drama unei natiuni tinere intr-o Europa in plina efervescenta, natiune care preia de la aceasta mai degraba structurile ei de suprafata decat pe cele de profunzime. Scrie mult, pe teme de lingvistica, logica, filozofie, istorie si mai ales estetica si critica literara, dar nu se multumeste numai sa scrie, vrea sa fie un om al actiunii; ceea ce el face, ca animator al vietii sociale, nu este mai putin important decat ceea ce scrie si publica. Cu un doctorat in filozofie obtinut in Germania (1859), cu licente in litere (1860) si drept (1861) obtinute la Paris, Maiorescu se impregneaza de spiritul celor mai avansate culturi existente in acel moment in lume si initiaza, in 1863, impreuna cu alti carturari, societatea rJunimear0; si, in 1867, revista rConvorbiri literarer0;, care aveau sa polarizeze o buna parte din viata culturala a epocii. Pe de alta parte, isi da seama ca pentru eficienta actiunii sale este necesar sa intre in viata politica. Profesor si avocat, rector al Universitatii din Iasi iar ulterior al celei din Bucuresti, parlamentar, ministru si prim-ministru, Maiorescu a fost un luptator, a fost cand laudat, cand calomniat, a trebuit uneori sa faca fata unor acuzatii infame, dar nu s-a dat batut. Cititi cele cinci volume cu discursurile sale parlamentare, pentru a va convinge. Dar aici vom retine cele doua mandate ale sale ca ministru al Instructiunii Publice, primul in perioada 1874-1876, al doilea in 1888. De fiecare data a demisionat, negasind sustinerea parlamentara necesara pentru proiectele sale. Dar, prin gesturi inspirate, Maiorescu a stimulat energiile tinere care aveau sa-i duca mai departe actiunea. Vom da un singur exemplu, dar unul deosebit de edificator. Il sprijina de doua ori, dar in momente esentiale, pe Spiru Haret, cu 11 ani mai tanar; prima data, publicandu-i la rJunimear0; versiunea romaneasca pe care Haret o realizeaza din tratatul de astronomie al lui Quetelet; a doua oara, instituind o bursa, in primul sau mandat de ministru al Instructiunii Publice, pe care o castiga prin concurs Haret. Cu aceasta bursa pleaca Haret la Paris, unde avea sa devina primul roman doctor in matematica la Sorbona, cu o teza de mare rasunet. Acelasi Haret avea sa se inscrie in istoria invatamantului romanesc prin cele trei mandate de ministru al Instructiunii Publice, prin care este recunoscut si azi drept cel mai performant ministru al invatamantului din intreaga istorie a Romaniei. Discursurile parlamentare ale lui Haret ocupa si ele mai multe tomuri, ele se afla intr-o perfecta continuitate cu cele ale lui Maiorescu. Ce mai conteaza azi faptul ca Maiorescu era membru al partidului conservator iar Haret al celui liberal? Amandoi au fost adevarati oameni de cultura, care s-au dedicat interesului national. Avand in fata exemplul unor oameni de acest fel, sa ne indreptam atentia spre problemele actuale ale Romaniei. In esenta, situatia nu s-a schimbat. Dupa ce, o vreme, problema analfabetismului parea rezolvata, constatam ca abandonul scolar si analfabetismul functional sunt in crestere. Acceptam cu dificultate regulile internationale ale evaluarii cercetarii stiintifice, inca asteptam sa ne monitorizeze altii performantele culturale si stiintifice, inainte de a ne preocupa noi de locul nostru in lume, ne inscriem cu greu in competitia internationala a valorilor, manifestam inca timiditate in a ne face prezenti in cele mai semnificative reviste si la cele mai importante edituri. Mai e apoi problema alfabetizarii computationale, care nu e rezolvata nici macar la nivelul cadrelor didactice universitare. Europa ne trage spre ea, institutiile ei sunt pe cale de a deveni institutiile noastre; toate risca sa fie initial rforme fara fondr0;; vor evolua ele spre forme cu substanta, spre institutii care au capacitatea de a schimba fata Romaniei? Primii pasi in aceasta directie s-au facut, iar exemplul unor barbati ca Maiorescu si Haret ne orienteaza si ne stimuleaza pe calea cea buna.
    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Sondaj membri
    Inca nu exista continut pentru acest panou
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    accesari
    Ora exacta
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Jocuri logice
  • Opt dame
  • Cubul logic
  • Cubul magic
  • Chess, nivel incepatori
  • Chess, nivel avansati
  • Jocul pieselor de sah
  • Evaluare site

    This website is worth

    What is your website worth?
    puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra stării învățământului matematic românesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007