 Multi oameni considera ca Sir Isaac Newton (1642-1727) a fost cel mai mare savant al tuturor timpurilor. Mai mult decat oricare alt pamantean, Newton a pus fundamentul mecanicii clasice, al opticii si chiar al matematicii moderne. Iar performanta trimiterii de echipaje umane pe Luna i se datoreaza intr-o mai mare masura lui decat lui Einstein, fie si din simplul motiv ca aceasta a pornit de la aplicarea fizicii newtoniene.
Fermierul ratat devine savant genial Chiar daca orice elev de gimnaziu cunoaste contributia lui Newton la dezvoltarea stiintei, putini oameni maturi stiu insa cine a fost cu adevarat acest corifeu al progresului. Cati au idee, de pilda, ca Sir Isaac a fost un impatimit alchimist? Sau ca, la fel ca si Einstein, a fost certat cu scoala, in copilarie? Sau ca, obsedat de studiul Bibliei, a incercat chiar sa prezica ziua Apocalipsei? Debutul in viata al marelui savant nu s-a desfasurat sub auspicii prea favorabile. Nascut prematur, in ziua de Craciun a anului 1642, la trei luni dupa moartea tatalui, Isaac a primit numele acestuia. Era atat de sfrijit si plapand incat nimeni nu se astepta sa traiasca si chiar mama lui spunea ca Isaac era atat de mic ca incapea intr-o halba de un litru! Totusi, copilul a crescut ca din apa si, fiindca nu manifesta prea mult sarg pentru invatatura, desi era foarte inteligent, mama sa l-a retras de la scoala, pentru a-l face fermier, cum fusesera toti din familia lor. Din fericire, Isaac s-a dovedit un nepriceput la muncile campului si, la insistentele unchiului sau, mama tanarului a acceptat sa-l lase sa se inscrie la Trinity College din Cambridge, unde ii va uimi pe toti cu ideile sale novatoare in privinta stiintelor exacte. Tacerea nu e intotdeauna de aur Se spune – si insusi Voltaire da credit acestei intamplari – ca Newton ar fi formulat teoria gravitatiei universale stand in gradina casei sale din Woolsthorpe Manor, la umbra unui mar si urmarind cum cad fructele. De fapt, povestea este falsa, intrucat Newton insusi isi amintea, spre sfarsitul vietii, ca ideea i-a venit stand la fereastra incaperii sale, de unde a vazut un mar cazand din copac. Un alt lucru interesant si putin cunoscut e ca savantul si-a facut majoritatea descoperirilor pana la varsta de 30 de ani, mai ales intre 21 si 27 de ani. De pilda, experimentele sale revolutionare cu privire la natura luminii si spectrul de culori au fost efectuate in 1669, cand Newton avea doar 27 de ani. Totusi, el nu a prezentat concluziile la care ajunsese decat trei ani mai tarziu, cand a fost primit ca membru in Royal Society. Din cauza faptului ca nu era deloc interesat in a-si face publice descoperirile, Newton a avut mult de pierdut. Cand matematicianul german Gottfried Leibnitz si-a publicat lucrarile asupra calculului integral, Newton va pretinde ca el descoperise metodele respective cu multi ani inainte, dar nu a putut dovedi acest lucru... La fel de tacut s-a dovedit si atunci cand a fost ales membru al Parlamentului, in 1689, pentru un an. Desi a asistat constiincios la dezbateri, el nu a deschis gura decat o singura data si nu la tribuna, ci pentru a cere usierului sa inchida o fereastra, pretinzand ca este sensibil la curent! Este paradoxal cum de lucrarile lui Newton, mai ales legile miscarii si gravitatiei universale au fost folosite de savantii moderni pentru a pleda impotriva existentei lui Dumnezeu, cand se stie ca Sir Isaac era un om profund religios. „Gravitatia explica miscarea planetelor dar nu poate explica si cine pune in miscare planetele. Dumnezeu guverneaza toate lucrurile si stie tot ce este sau poate fi facut. Opozitia fata de cucernicie este ateism in teorie si idolatrie in practica. Iar ateismul este atat de lipsit de sens si de odios pentru rasa umana incat n-a avut niciodata multi aderenti”. Aceste ganduri nu l-au impiedicat totusi pe Newton sa se pronunte impotriva existentei Diavolului si a doctrinei crestine a Sfintei Treimi. Realizand insa ca pozitia sa nu va fi acceptata de publicul larg, el nu si-a publicat niciodata tezele in timpul vietii, acestea vazand lumina tiparului la trei decenii dupa moartea lui. Apocalipsa va veni in 2060? Marea lui pasiune ramane insa studiul Bibliei caci, oricat ar parea de ciudat, genialul savant a scris mai multe lucrari de religie decat de stiinta! Newton a calculat chiar, pornind de la textele biblice, data crucificarii lui Iisus Hristos, stabilind-o pentru 3 aprilie 33 d.Hr. si a prezis, corect, ca intr-o zi evreii vor avea din nou tara lor in Israel. Pentru a intelege mai bine litera Cartii Sfinte, a invatat chiar ebraica veche, citind Biblia in original! Cu putin timp inainte de moarte, Isaac Newton incerca sa descifreze un presupus cod secret, incifrat in Biblie, care, credea el, continea legile secrete ale lui Dumnezeu pentru Univers. Savantul englez a prezis ca a doua venire a lui Christos va urma unei perioade de lungi razboaie si molime si va precede o perioada de o mie de ani de pace, in care sfintii vor domni pe Pamant. Putem spune ca opiniile sale despre Apocalipsa nu difera prea mult de cele ale oamenilor din epoca in care Newton a trait. Dar faptul ca a dat, pentru sfarsitul lumii, o data certa - anul 2060 - ne face sa credem ca el s-a bazat pe informatii concrete, vizavi de aceasta data. Desi nu da detalii, in manuscrisul gasit la Ierusalim, despre cauza Apocalipsei, astronomii care au analizat manuscrisul sunt de parere ca Newton s-a referit, probabil, la impactul Terrei cu vreun asteroid. Faptul ca religia de care era atat de impatimit condamna alchimia nu l-a impiedicat pe controversatul savant sa fie si un alchimist priceput. Desigur, studiile sale din acest domeniu au fost tinute in cel mai deplin secret cat a trait, caci, incercand sa transforme metalele in aur Newton incalca legea ce interzicea acest lucru, lege datand din anul 1404.
GABRIEL TUDOR
|
