 |
Navigare |
 |
 |
Conducere SSMR |
 |
In cadrul Adunării Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:
Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
|
 |
Adrese de filiale ale SSMR |
 |
 |
Reviste ale SSM |
 |
 |
Matematica in presa |
 |
 |
Carti care trebuie citite |
 |
Traian Lalescu-un nume peste ani
Varietati conexe, LIVIU ORNEA
Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
Numerele naturii, IAN STEWART
Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
Doar sase numere, MARTIN REES
|
 |
Evenimente |
 |
Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
|
 |
Concursuri de matematica |
 |
 |
Edituri |
 |
 |
Cele mai noi articole |
 |
 |
Reviste de matematica |
 |
 |
CITATE CELEBRE |
 |
 |
Aniversarile zilei |
 |
 |
Weblinks |
 |
|
 |
Alta matematica
Postat de marius
la 22 October 2008 00:36:58
|
 |
Altã matematicã
de Nichita Stãnescu
Nichita Stãnescu este unul dintre cei mai mari creatori de literturã ai României. Nãscut la Ploieºti într-o familie de intelectuali, urmeazã liceul din localitatea natalã pentru ca mai apoi sã termine Facultatea de Filozofie din Bucureºti. Debuteazã editorial cu volumul de poezii r0;Sensul iubiriir1; în 1960 prin intermediul cãruia reuºeºte sã realizeze o spectaculoasã mitologizare a lumii. În aceastã primã instanþã a desãvârºirii sale ca poet raportul dintre eul liric ºi lume este perceput senzorial, sensul iubirii devenind chiar sensul lumii, poezia oglindind universul sufletului ºi are ca principal atu sacralizarea.
În primul rând titlul acestei poezii are o semnificaþie profundã. Din start poetul desluºeºte faptul cã nu este vorba de matematica pe care fiecare dintre noi o cunoaºte (mai mult sau mai puþin); se observã dorinþa eului liric de a arãta ºi un alt mod în care se poate vedea lumea. Matematica este perceputã ca o unealtã vitalã pentru fiecare persoanã, prin intermediul ei lumea îºi trãieºte destinul, s-ar putea spune cã ea are un rol de interfaþã a fiinþei umane cu tot ceea ce existã în jur. O astfel de matematicã, rigidã în formele ei definitorii, trebuie schimbatã, din punctul de vedere al poetului. Lumea are nevoie de elemente abstracte pentru a simþii cu adevãrat viaþa. Iubirea trebuie aºezatã sub semnul unui postulat ce trebuie protejat prin intermediul unei abordãri cognitiv-senzoriale profund sentimentale. Eul liric doreºte schimbarea perspectivei în care se aflã ºi o datã cu aceasta aduce argumente perfect valabile în matematica sa, dar ºi contraargumente în defavoarea matematicii pe care fiecare dintre noi o aplicãm voluntar sau neintenþionat propriei noastre existenþe. Consider cã Nichita Stãnescu nu doreºte sã imprime cititorului propria sa matematicã, ci mai degrabã instigã spititul uman din fiecare în a-ºi schimba tactica prin care el existã ca elemente staþionar sau dinamic. Prin titlul poeziei se doreºte o revoltã a noastrã împotriva matematicii absurde în care trãim; noi suntem capabili în a ne crea un sistem propriu prin care putem sesiza lumea, adicã o altã matematicã perfect mulatã construcþiei noastre spirituale, sentimentale sau care þine de esenþã.
Prima strofã este un fel de pledoarie a titlului. Eul liric ne desluºeºte îngustele cãrãri ale matematicii în care existãm, în care trãim clipele. Sunt aduse drept argumente adevãruri care din pãcate nu se situeazã pe aceeaºi lungime de undã cu propria noastrã fiinþã(r0;Noi ºtim cã unu ori unu fac unu,/ dar un inorog ori o parã/ nu ºtim cât facer1;). Îm acest moment al poeziei apar elementele dintre cele mai distincte, aparþinând unor domenii foarte diverse ale vieþii reale ºi imaginare, am putea spune, sau ale compoziþiei artistice dacã este sã ne referim la speciile genurilor literare. Spre exemplu rinorogulr1; (dealtfel numit ºi licorn sau unicorn), este un animal mitologic, fiind reperezentat de un cal alb ce are un corn în mijlocul frunþii cãruia i se atribuie puteri miraculoase precum purificarea trupului sau izvor de viaþã. Aceastã nouã matematicã stabileºte fãrã nici un semn de îndoialã o relaþie logicã, ce-i drept neobiºnuitã, dar validã, deoarece este propria matematicã. În ea se pot înmulþii inorogii cu perele, însã în cea în care trãiesc majoritatea oamenilor o astfel de înmulþire este consideratã ca o aberaþie. O altã asociere ineditã a cuvintelor se gãseºte într-o puternicã imagine sugestivã reprezentatã de un nor ºi o corabie; de aceastã datã este vorba despre scãdere. Norii în infinitatea lor pe cer pot reprezenta o mare prin care se poate ajunge la propria tabelã matematicã, compatibilã destinului eului liric. Corabia poate reprezenta o necunoscutã, o eroare ce a avut loc în matematica rigidã în care poetul s-a simþit captiv, o imperfecþiune ce s-a nãscut prin geneza propriului corp în care se desfãºoarã. Aceastã corabie poate fi calea spre adevãrata întâlnire cu sinele, ea putând fi reprezentatã foatre simplu la nivel senzorial printr-un gând. Acesta este ºi motivul pentru care se discutã despre o scãdere, fãrã corabie nu poþi cutreiera marea, fãrã gând tu se poate zãmisli ideea. Când veni vorba despre împãrþire, Nichita Stãnescu preia douã elemente oarecum asemãnãtoare prin modul în care se priveºte literatura popularã, balada în principal. Matematica clasicã nu permite aceastã împãrþire, însã am putea spune cã matematica relativã a poetului poate ºi chiar este în stare sã prezicã rezultatul. Aceste douã elemente (muntele ºi capra) duc gândul mai repede sau mai târziu(în funcþie de persoanã) la r0;Mioriþar1; în care exista un raport de afinitate între ele, deci rezultatul acestei operaþii de împãrþire poate fi considerat perfecþiunea, nonfigurativul ne mai având loc în aceastã operaþie deoarece nu mai existã, rezultatul este sublim prin geneza comunã a argumentelor.
În cele din urmã revine argumentul forte al primei strofe ce constã în incapacitatea desãvârºirii iubirii încarnate în aceastã fiinþã claustrofobicã pentru matematica de rând. Este resimþit uºorul caracter ironic al acestui aspect al vieþii cuplului, sugerat prin interjecþia r0;vair1;*(r0;dar eu ºi cu tine/ nu ºtim, vai nu ºtim cât facemr1;). Aceste versuri se rãsfrâng asupra interlocutorului ºi sub forma unei ispite, poetul dorind sã impulsioneze iubita spre a face primul pas cãtre matematica relativã, oracol al propiei lor existenþe duale.
În cea de-a doua strofã Nichita Stãnescu copleºeºte cititorul prin cunoºtinþele sale inedite ale noului tip de matematicã. Lexemul r0;desigurr1; poate fi considerat ca un argument în plus dând credit spuselor poetului. Refacerea realitãþii prin intermediul cuvântului se realizeazã cu ajutorul unor expresii ce cad într-un fel de tentaþie în a crea un joc poetic. Asociera inovatore a diferitelor cioburi de fraze contravine aºteptãrilor pe care matematica formalã le are;(r0;o plapumã/ înmulþitã cu un iepure/face o roºcovanãr1;). Cuvintele la acest nivel reprezintã ornamente ale ideii pe care poetul a creat-o, modul în care ea existã ºi în care ar putea fi explicatã. Se creazã o destãinuire a fluxului de conºtiinþã vizual pe care însuºi cel care îl trãieºte ni-l descifreazã. Pentru a crea o iluzie a concretului, ºi a evita înceþoºarea pragmatismului din poezie, inorogul din prima strofã devine astfel r0;un calr1;, para devine conopidã ºi varzã, iar corabia se netamorfozeazã într-un tramvai. Totuºi pentru a pãstra o stare ondulatorie a sentimentului liric al trãirilor, apare lexemul r0;îngerr1; care renaºte dintre toate cuvintele prin profunda sa însemnãtate. Trebuie amintit totuºi caracterul ermetic al acestei strofe care lasã puþin spaþiu interpretãrii însã oferã întregul univers contemplaþiei spirituale a individului.
A treia strãfã poate fi explicatã printr-o analogie: precum în matematica rigidã existã constanta Pi la fel ºi în acea a poetului existã o constamtã, iar ea este reprezentatã de cãtre cuplu, pentru înmulþire ei sunt 1, dar ºi o roºcovanã, pentru adunare ºi scãdere ei sunt 0, dar în acelaºi timp ºi înger. Dacã Pi are o infinitate de zecimale, la fel ºi iuburea eului liric este nesfârºitã.
Poezia se înceie în mod sublim prin verurile r0;Pieri din mintea mea!/ Revino-mi în inimã!r1;. Se observã cã ambele reprezintã niºte verbe la imperativ adresate iubirii ca reminiscenþã a unui concret. Secretul este devualat cu foarte multã simplitate, matematica în cãutarea cãreia Nichita Stãnescu se aflã este cea a inimii, însã momentan el este un prizonier al matematicii dictate de cãtre minte. Inima a reprezentat dintodeauna un simbol al iubirii pe când minte este ºi va fi un simbol al raþiunii.
Vreau sã închei prin a aminti faptul cã este foarte important sã ºtii a face calcule în propria matematicã, deoarece astfel vei reuºi sã te înþelegi ºi sã-i pricepi pe alþi.
|
 |
Comentarii |
 |
Nu exista comentarii postate.
|
 |
Posteaza comentariu |
 |
Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
|
 |
Evaluari |
 |
Evaluarea este disponibila doar membrilor.
Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.
Nu au fost postate evaluari.
|
|
 |
Conectare |
 |
Ti-ai uitat parola? Solicita una noua aici.
|
 |
Sondaj membri |
 |
Inca nu exista continut pentru acest panou
|
 |
Shoutbox |
 |
Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.
Nu exista mesaje postate.
|
 |
Fusion Rank |
 |
 |
Căutare în dicţionar |
 |
 |
Site chess |
 |
 |
accesari |
 |
 |
puzzle |
 |
 |
Matematicieni despre invatamant |
 |
Academician Solomon Marcus
In Tribuna Invatamantului nr 926/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale |
In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
Fata in fata: Profesorul si elevii |
In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
Raport asupra stãrii învãþãmântului matematic românesc
Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007
......
Raport
|
 |
HOROSCOP |
 |
|