Pagina principala · Articole · Descarcari · Intrebari frecvente · Forum de discutii · Legaturi pe internet · Categorii stiri · Galerie foto · Cautare Tuesday, December 12, 2017
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanța
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmbovița
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureș
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi să tacă din gură cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematică – 115 ani de apariție
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevăr și bombă de presă
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Books Unlimited Publishing, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, mate...
    BIFURCAȚII. Despre i...
    Solomon Marcus - o s...
    Geometrie si finete
    Matematica si litera...
    Se schimba Guvernul,...
    Conflicte numai apar...
    Stiinta, la zile fes...
    David Emanuel -Anive...
    Omul -institutii: So...
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniver...
    Bacalaureat: temă și...
    Matematicile și uman...
    Povestea lui Sebasti...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temă și...
    O meserie pe cale de...
    CONCEPTE MATEMATICE ...
    Matematicile - o eni...
    Un magician numit Ne...
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • Aniversarile zilei
    Weblinks
    Colegiul National Pedagogic ”Mircea Scarlat” Alexandria[5]
    Portal invatamant[72]
    Crux Mathematicorum[73]
    Journal of Research in Mathematics Education[88]
    Advances in Mathematics[110]
    Alta matematica
    Postat de marius la 22 October 2008 00:36:58
    Altă matematică

    de Nichita Stănescu

    Nichita Stănescu este unul dintre cei mai mari creatori de litertură ai României. Născut la Ploiești într-o familie de intelectuali, urmează liceul din localitatea natală pentru ca mai apoi să termine Facultatea de Filozofie din București. Debutează editorial cu volumul de poezii r0;Sensul iubiriir1; în 1960 prin intermediul căruia reușește să realizeze o spectaculoasă mitologizare a lumii. În această primă instanță a desăvârșirii sale ca poet raportul dintre eul liric și lume este perceput senzorial, sensul iubirii devenind chiar sensul lumii, poezia oglindind universul sufletului și are ca principal atu sacralizarea.
    În primul rând titlul acestei poezii are o semnificație profundă. Din start poetul deslușește faptul că nu este vorba de matematica pe care fiecare dintre noi o cunoaște (mai mult sau mai puțin); se observă dorința eului liric de a arăta și un alt mod în care se poate vedea lumea. Matematica este percepută ca o unealtă vitală pentru fiecare persoană, prin intermediul ei lumea își trăiește destinul, s-ar putea spune că ea are un rol de interfață a ființei umane cu tot ceea ce există în jur. O astfel de matematică, rigidă în formele ei definitorii, trebuie schimbată, din punctul de vedere al poetului. Lumea are nevoie de elemente abstracte pentru a simții cu adevărat viața. Iubirea trebuie așezată sub semnul unui postulat ce trebuie protejat prin intermediul unei abordări cognitiv-senzoriale profund sentimentale. Eul liric dorește schimbarea perspectivei în care se află și o dată cu aceasta aduce argumente perfect valabile în matematica sa, dar și contraargumente în defavoarea matematicii pe care fiecare dintre noi o aplicăm voluntar sau neintenționat propriei noastre existențe. Consider că Nichita Stănescu nu dorește să imprime cititorului propria sa matematică, ci mai degrabă instigă spititul uman din fiecare în a-și schimba tactica prin care el există ca elemente staționar sau dinamic. Prin titlul poeziei se dorește o revoltă a noastră împotriva matematicii absurde în care trăim; noi suntem capabili în a ne crea un sistem propriu prin care putem sesiza lumea, adică o altă matematică perfect mulată construcției noastre spirituale, sentimentale sau care ține de esență.
    Prima strofă este un fel de pledoarie a titlului. Eul liric ne deslușește îngustele cărări ale matematicii în care existăm, în care trăim clipele. Sunt aduse drept argumente adevăruri care din păcate nu se situează pe aceeași lungime de undă cu propria noastră ființă(r0;Noi știm că unu ori unu fac unu,/ dar un inorog ori o pară/ nu știm cât facer1;). Îm acest moment al poeziei apar elementele dintre cele mai distincte, aparținând unor domenii foarte diverse ale vieții reale și imaginare, am putea spune, sau ale compoziției artistice dacă este să ne referim la speciile genurilor literare. Spre exemplu rinorogulr1; (dealtfel numit și licorn sau unicorn), este un animal mitologic, fiind reperezentat de un cal alb ce are un corn în mijlocul frunții căruia i se atribuie puteri miraculoase precum purificarea trupului sau izvor de viață. Această nouă matematică stabilește fără nici un semn de îndoială o relație logică, ce-i drept neobișnuită, dar validă, deoarece este propria matematică. În ea se pot înmulții inorogii cu perele, însă în cea în care trăiesc majoritatea oamenilor o astfel de înmulțire este considerată ca o aberație. O altă asociere inedită a cuvintelor se găsește într-o puternică imagine sugestivă reprezentată de un nor și o corabie; de această dată este vorba despre scădere. Norii în infinitatea lor pe cer pot reprezenta o mare prin care se poate ajunge la propria tabelă matematică, compatibilă destinului eului liric. Corabia poate reprezenta o necunoscută, o eroare ce a avut loc în matematica rigidă în care poetul s-a simțit captiv, o imperfecțiune ce s-a născut prin geneza propriului corp în care se desfășoară. Această corabie poate fi calea spre adevărata întâlnire cu sinele, ea putând fi reprezentată foatre simplu la nivel senzorial printr-un gând. Acesta este și motivul pentru care se discută despre o scădere, fără corabie nu poți cutreiera marea, fără gând tu se poate zămisli ideea. Când veni vorba despre împărțire, Nichita Stănescu preia două elemente oarecum asemănătoare prin modul în care se privește literatura populară, balada în principal. Matematica clasică nu permite această împărțire, însă am putea spune că matematica relativă a poetului poate și chiar este în stare să prezică rezultatul. Aceste două elemente (muntele și capra) duc gândul mai repede sau mai târziu(în funcție de persoană) la r0;Miorițar1; în care exista un raport de afinitate între ele, deci rezultatul acestei operații de împărțire poate fi considerat perfecțiunea, nonfigurativul ne mai având loc în această operație deoarece nu mai există, rezultatul este sublim prin geneza comună a argumentelor.
    În cele din urmă revine argumentul forte al primei strofe ce constă în incapacitatea desăvârșirii iubirii încarnate în această ființă claustrofobică pentru matematica de rând. Este resimțit ușorul caracter ironic al acestui aspect al vieții cuplului, sugerat prin interjecția r0;vair1;*(r0;dar eu și cu tine/ nu știm, vai nu știm cât facemr1;). Aceste versuri se răsfrâng asupra interlocutorului și sub forma unei ispite, poetul dorind să impulsioneze iubita spre a face primul pas către matematica relativă, oracol al propiei lor existențe duale.
    În cea de-a doua strofă Nichita Stănescu copleșește cititorul prin cunoștințele sale inedite ale noului tip de matematică. Lexemul r0;desigurr1; poate fi considerat ca un argument în plus dând credit spuselor poetului. Refacerea realității prin intermediul cuvântului se realizează cu ajutorul unor expresii ce cad într-un fel de tentație în a crea un joc poetic. Asociera inovatore a diferitelor cioburi de fraze contravine așteptărilor pe care matematica formală le are;(r0;o plapumă/ înmulțită cu un iepure/face o roșcovanăr1;). Cuvintele la acest nivel reprezintă ornamente ale ideii pe care poetul a creat-o, modul în care ea există și în care ar putea fi explicată. Se crează o destăinuire a fluxului de conștiință vizual pe care însuși cel care îl trăiește ni-l descifrează. Pentru a crea o iluzie a concretului, și a evita încețoșarea pragmatismului din poezie, inorogul din prima strofă devine astfel r0;un calr1;, para devine conopidă și varză, iar corabia se netamorfozează într-un tramvai. Totuși pentru a păstra o stare ondulatorie a sentimentului liric al trăirilor, apare lexemul r0;îngerr1; care renaște dintre toate cuvintele prin profunda sa însemnătate. Trebuie amintit totuși caracterul ermetic al acestei strofe care lasă puțin spațiu interpretării însă oferă întregul univers contemplației spirituale a individului.
    A treia străfă poate fi explicată printr-o analogie: precum în matematica rigidă există constanta Pi la fel și în acea a poetului există o constamtă, iar ea este reprezentată de către cuplu, pentru înmulțire ei sunt 1, dar și o roșcovană, pentru adunare și scădere ei sunt 0, dar în același timp și înger. Dacă Pi are o infinitate de zecimale, la fel și iuburea eului liric este nesfârșită.
    Poezia se înceie în mod sublim prin verurile r0;Pieri din mintea mea!/ Revino-mi în inimă!r1;. Se observă că ambele reprezintă niște verbe la imperativ adresate iubirii ca reminiscență a unui concret. Secretul este devualat cu foarte multă simplitate, matematica în căutarea căreia Nichita Stănescu se află este cea a inimii, însă momentan el este un prizonier al matematicii dictate de către minte. Inima a reprezentat dintodeauna un simbol al iubirii pe când minte este și va fi un simbol al rațiunii.
    Vreau să închei prin a aminti faptul că este foarte important să știi a face calcule în propria matematică, deoarece astfel vei reuși să te înțelegi și să-i pricepi pe alți.
    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    accesari
    Ora exacta
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Jocuri logice
  • Opt dame
  • Cubul logic
  • Cubul magic
  • Chess, nivel incepatori
  • Chess, nivel avansati
  • Jocul pieselor de sah
  • puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra stării învățământului matematic românesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007