Pagina principalaArticoleDescarcariIntrebari frecventeForum de discutiiLegaturi pe internetCategorii stiriGalerie fotoCautare Friday, December 08, 2023
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Conducere SSMR
În cadrul Adunãrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:

Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanþa
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmboviþa
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureº
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi sã tacã din gurã cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematicã – 115 ani de apariþie
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevãr ºi bombã de presã
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Prior, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, matematician: Am trait i...
    BIFURCAÞII. Despre ideea de dimensiune ...
    Solomon Marcus - o singularitate nerezol...
    Geometrie si finete
    Matematica si literatura
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anul,...
    Conflicte numai aparente si probleme rea...
    Stiinta, la zile festive si in zile de l...
    David Emanuel -Aniversari Ianuarie 2009
    Omul -institutii: Solomon Marcus
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniversare GRIGORE C MOISIL
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    Matematicile ºi umanismul cel nou
    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a Ga...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    O meserie pe cale de disparitie
    CONCEPTE MATEMATICE ªI FILOZOFICE
    Matematicile - o enigma perpetua
    Un magician numit Newton
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • CITATE CELEBRE
    Aniversarile zilei
    Weblinks
    Pro didactica[15]
    Mate info[15]
    Pro matematica[23]
    Jeux de logique[18]
    Jeux de calcul[20]
    Povestea lui Sebastian Kaufmann i a Gazetei matematice de acum
    Postat de marius la 30 October 2008 14:27:29

    Povestea lui Sebastian Kaufmann i a Gazetei matematice de acum un veac

    Bogdan Suceav
    27.05.2008

    La finele veacului al XIX-lea a existat pentru mult vreme tendina ca unii specialiti s-i obin un doctorat de excelent calitate n Vest i apoi, odat ntori n Romnia, s nu-i mai continue cercetrile, ca i cum lumea romneasc nu i-ar fi motivat n acest sens. Poate cel mai elocvent exemplu e Spiru Haret, care din cercettor de elit n domeniul mecanicii cereti a devenit un excelent administrator al nvmntului. O alt categorie interesant sunt tinerii de mare promisiune care totui nu devin nici universitari, nici cercettori, dei au dat la o vrst fraged dovezi ale talentului i inspiraiei. n acest sens, putem spune c i istoriile din linia a doua a unei culturi sunt relevante. Pe de alt parte, interesul unor autori pentru anumite probleme tiinifice dintr-un anumit moment istoric poate da msura profunzimii refleciei dintr-un spaiu cultural, n perioada respectiv, dar i msura felului cum era motivat i folosit talentul autentic. Matematica e o bun msur: momente autentice ale creaiei matematice se pot vedea i la elevi de liceu, bunoar. Faptul c m-am ntlnit cu povestea pe care o voi detalia aici nu e deloc ntmpltor. Am descoperit c o anumit problem elementar de geometria curbelor din plan fusese abordat ntr-un mod foarte pragmatic cu aproape un veac n urm ntr-un articol publicat n Gazeta matematic. Istoria aceasta ar merita evocarea unui ntreg regat al umbrelor. Faptele pe care le vom rememora aici se petreceau n epoca n care Gh. ieica, revenit de mai bine de un deceniu n Romnia dup ce i-a susinut teza de doctorat sub conducerea lui Gaston Darboux, descoperea conceptele care stau la baza geometriei difereniale afine. O serie important de lucrri de cercetare i-au aprut n Comptes Rendues Acad. Sci. Paris n perioada 1907-1910, iar Comptes Rendues era una dintre cele mai importante reviste tiinifice ale vremii. Iar despre Gheorghe ieica putem spune azi c a nsemnat n vechiul Regat primul model al unui profesor realizat att n perioada studiilor pariziene, dar i n cariera care le-a urmat, odat ntors n ar.

    ieica nu era doar un cercettor de elit, ci i un educator sincer interesat de soliditatea colii romneti de matematic. Grija cu care coordona organizarea Concursului Gazetei matematice o dovedete. Pe vremea aceea, ntre altele, ieica scria rapoartele anuale asupra Concursului i a decernrii premiilor, iar aceste editoriale erau publicate n Gazet. De exemplu, cea de-a zecea ediie a concursului Societii Gazeta Matematic e consemnat n numrul 9 din 1910 al revistei, a crei arhiv editat de Softwin poate fi consultat pentru majoritatea detaliilor pe care le vom aminti aici. ntre cei crora Societatea le adreseaz mulumiri pentru susinerea ediiei din 1910 a Concursului, se afl i B. Delavrancea, pe atunci ministru al lucrrilor publice, "pentru nlesnirea biletelor de drum pentru ducerea i ntoarcerea candidailor din provincie". Articolul ne d informaii i asupra fenomenului: s-au nscris n competiie 75 de candidai din ntreaga ar, dintre care au fost alei, "potrivit activitii lor la Gazet", 36. Victoria n competiie, pe vremea aceea, nu era un lucru uor: concursul Gazetei Matematice avea att prob scris, care consta n mai multe "teze", ct i oral. n 1910 avea s ctige C. Mititelu, elev n clasa a VII-a la liceul Codreanu din Brlad. Un an mai trziu, n numrul 9 din 1911 al Gazetei Matematice, sunt din nou menionate mulumiri lui B. Delavrancea pentru aceleai nlesniri ale cltoriilor, precum i Dlui C. Mironescu, Directorului colii de Poduri i osele, pentru sala unde s-au inut lucrrile scrise, dar i lui E. A. Pangrati, noul ministru al lucrrilor publice, care, n calitate de rector al Universitii Bucureti, a acordat sala unde s-au susinut probele orale. Ctigtorul din 1911 a fost Dan Barbilian, elev n clasa a VI-a la Liceul Lazr, despre care editorialul Gazetei consemneaz "c a ndeplinit condiiunile pe care le cerem noi pentru aceast deosebit cinste". Patruzeci de ani mai trziu, ntr-unul dintre textele publicate ntr-un volum din Pagini inedite, Barbilian scria despre concursul pe care l-a ctigat: "Ce voi fi scris n tez? Aprecierea lui ieica ("foarte bun tez de algebr") m-a mirat. S fi ieit eu la mal, din attea calcule numerice? Dac detaliul tezei mi scap, atmosfera acelei sli prfuite (a colii de Poduri) i a dup amiezei aproape nordice, cu lumin polarizat, o regsesc. Teza de geometrie, trecut dimineaa, o resimt i astzi ca un moment trit. Teza de algebr rmne, oarecum, hipnotic."

    Un an mai trziu, referindu-se la contextul politic care a precedat rzboaiele balcanice, n numrul 10 din 1912, Gheorghe ieica scria: "Anul acesta a fost un an greu pentru ara ntreag, prin urmare i pentru Gazeta Matematic. Preocuprile tuturor au fost ndreptate mai mult asupra furtunii care ne amenin, nct cu greu s-a mai putut da i pentru Gazet prinosul de munc cu care ne obicinuisem." Pentru a descrie parte dintre dificulti, ieica menioneaz c n ediia din 1912 a concursului nu a fost niciun participant din Iai, de unde de obicei veneau concureni care se clasau pe locurile fruntae. Avea s se situeze pe primul loc Cristea Mateescu, elev n clasa a VIII-a la Liceul Hajdeu din Buzu, urmat de G. Negreanu, din clasa a VI-a a Liceului Mihai-Viteazul din Bucureti. Tot n anul acela, poziia a cincea avea s fie ocupat de erban Gheorghiu, pe atunci elev n clasa a VI-a la Liceul Mihai-Viteazul din Bucureti. Pentru cititorii corespondenei lui Dan Barbilian, numele acesta spune ceva: erban Gheorghiu e unul dintre contemporanii cu care Barbilian comunica cel mai deschis, adresndu-i scrisorile ca unui egal redutabil. A treisprezecea ediie a concursului, cnd erban Gheorghiu a ieit pe locul doi, mai consemneaz o apariie interesant: pe locul ase comisia de concurs l claseaz pe Sebastian Kaufmann, elev n clasa a V-a la liceul din Focani, despre care se noteaz astfel n raportul de concurs: "are caliti reale, pe care le-a artat la probleme scrise. Proba scris de aritmetic a fost excelent i a dovedit c dl Kaufmann are spirit aritmetic, ceea ce e rar, mai ales n clasa a V-a. Oralul n'a prea fost la aceiai nlime." Profesorul ieica nu era un fervent practicant al politeii n defavoarea francheii, iar unele dintre observaiile lui sunt menite s surprind cititorul de azi prin aura lor abrupt: "Din clasa a V-a, n afar de dl. Kaufmann, nscris n lista premianilor, nici unul dintre ceilali 5 candidai nu merit nici o meniune, din cauza rspunsurilor prea slabe." n numrul 9/1914, Gh. ieica scrie: "Ast toamn, ctre sfritul lui Octomvrie, pe cnd se discutau n edina Gazetei condiiunile concursului, care, ca de obicei, trebuiau anunate n numrul de pe Noemvrie, cea mai mare parte dintre membrii Societii eram convini c, de data asta, din cauza evenimentelor, concursul nu va putea s aib loc. i cu toate acestea, cu toat atmosfera grea, cu toat nesigurana zilei de mine, concursul s'a anunat, nscrierile s'au fcut i diferitele lui probe s'au inut." n anul acela avea s ctige Al. Pantazi, elev n clasa a VIII-a la liceul din Piatra Neam. Sebastian Kaufmann a ieit pe locul patru, i "a fcut dou probe scrise, de algebr i de geometrie, foarte bune sub toate raporturile. Pcat c oralul n'a fost la aceia nlime." Ultimul concurs din perioada aceea s-a inut n 1915, dup care aceast activitate remarcabil avea s sufere o ntrerupere de cinci ani: urmtorul concurs al Gazetei va avea loc abia n 1920. Atunci, ns, n 1915, se pare c a fost o ediie de foarte bun calitate a concursului. Pe primul loc s-a clasat Radu Augustin, de la liceul Lazr din Capital, urmat de I. Suchr, de la liceul Matei Basarab. Sebastian Kaufmann a ieit pe locul al treilea. Despre el, Gh. ieica scrie n raportul despre Concurs publicat n Gazet c "e cel mai iscusit dintre corespondenii actuali ai Gazetei. Multe dintre problemele propuse, grele i delicate, au fost descurcate de dnsul, nct eram aproape siguri c va fi n fruntea listei. Din nefericire lucrarea scris de trigonometrie las de dorit i unele rspunsuri orale n'au avut sigurana la care ne ateptam. De aceea l'am lsat n locul al treilea." Prima problem propus semnat de Sebastian Kaufmann apare n Gazeta matematic n numrul 10 din 1913, aadar atunci cnd autorul ei avea probabil n jur de 15 ani. E o problem de teoria numerelor. Avea s publice cinci alte probleme n 1914, ceea ce justific observaia lui Gh. ieica despre calitatea contribuiilor lui la Gazet. Au fost cu totul 17 probleme propuse, ntr-un interval de treisprezece ani. S. Kaufmann avea s scrie n total patru articole, plus cteva note. Unul dintre articole e cu totul deosebit. Mai exist lucrri extraordinare scrise de liceeni, dar acesta merit numai el o poveste. Textul se intituleaz "Asupra unor curbe algebrice" i e publicat n numrul 6 din 1916 al Gazetei matematice, probabil nu departe de momentul cnd autorul articolului i ncheia studiile liceale. n aceast lucrare, Sebastian Kaufmann consider o curb algebric de grad arbitrar i i pune problema caracterizrii acelor curbe pentru care proprietatea puterii punctului se pstreaz, n analogie cu proprietatea similar care e adevrat pentru cercurile din planul euclidian. Pentru acest studiu i pentru a caracteriza respectiva clas de curbe, el folosete coordonate polare i un calcul trigonometric inteligent. (De acum, se pare c trigonometria i devenise ntre timp punct forte.) i iat partea interesant a istoriei. Din cte am reuit s aflu, aceeai problem elementar avea s fie studiat n alte publicaii mult mai trziu, mai precis de E. H. Neville, n articolul "The power of a point for a curve", aprut n revista britanic Mathematical Gazette n 1956. n 1963, A. Loeffler a publicat articolul "Sur la puissance d'un point par rapport à une conique", n Elemente der Mathematik. Chiar i dup aceste articole, ale cror autori nu cunoteau articolul lui Kaufmann i care, n consecin, nu l citeaz, ni se pare c lucrarea din 1916 i pstreaz originalitatea i caracterul interesant. i oare de ce ar fi acest detaliu important? - ne-am putea ntreba. Mie mi se pare extraordinar c un licean din Romnia rzboaielor balcanice, din scurtul interval de timp dintre aceste conflicte militare i primul rzboi mondial, i-a propus studiul unei asemenea probleme i c lucrarea i-a aprut n revista la al crei concurs el a participat de trei ori. Detaliul acesta d msura atmosferei momentului. Din pcate, cred c nici una dintre celelalte contribuii ale lui Sebastian Kaufmann nu se apropie n profunzime de rezultatul acela obinut de autor la 18 ani. De fapt, mai multe nu tiu despre Sebastian Kaufmann. E uor de descoperit c ntre 1919 i 1926 nu a mai colaborat la Gazeta matematic. n 1926, a trimis dou probleme propuse, dar acestea sunt mai degrab de nivel mediu, i parc nu mai au nimic din strlucirea de odinioar a autorului. Dup acest moment, baza de date a Gazetei nu mai consemneaz nimic despre el.

    mpreun cu Mihaela Vjiac i Adrian Vjiac, de la Universitatea Chapman, din Orange, California, am scris lucrarea "The power of a point for some real algebraic curves", n care am continuat studiul iniiat de teorema lui S. Kaufmann, reaeznd totodat i cronologia n ordinea ei real. Lucrarea noastr a aprut n martie 2008 n revista britanic The Mathematical Gazette. A fost o experien interesant s explorm atmosfera extraordinar a epocii, acel mediu neobinuit de comunicare i travaliu de acum un secol, precum i neobinuita atmosfer creat n jurul Gazetei matematice la nceputul secolului XX.

    Not: Bogdan Suceav a fost nominalizat de Clubul Romn de Pres la Premiul pentru Jurnalism de tiin, ediia a IX-a, 2008.

    http://atelier.liternet.ro/articol/5893/Bogdan-Suceava/Povestea-lui-Sebastian-Kaufmann-si-a-Gazetei-matematicede-acum-un-veac.html
    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Sondaj membri
    Inca nu exista continut pentru acest panou
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Site chess
  • Site sah
  • Chess, nivel avansati
  • accesari
    puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra strii nvmntului matematic romnesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007