Pagina principalaArticoleDescarcariIntrebari frecventeForum de discutiiLegaturi pe internetCategorii stiriGalerie fotoCautare Wednesday, November 13, 2024
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Conducere SSMR
În cadrul Adunãrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:

Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanþa
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmboviþa
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureº
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi sã tacã din gurã cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematicã – 115 ani de apariþie
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevãr ºi bombã de presã
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Prior, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, matematician: Am trait i...
    BIFURCAÞII. Despre ideea de dimensiun...
    Solomon Marcus - o singularitate nerezol...
    Geometrie si finete
    Matematica si literatura
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anu...
    Conflicte numai aparente si probleme rea...
    Stiinta, la zile festive si in zile de l...
    David Emanuel -Aniversari Ianuarie 2009
    Omul -institutii: Solomon Marcus
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniversare GRIGORE C MOISIL
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    Matematicile ºi umanismul cel nou
    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a ...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    O meserie pe cale de disparitie
    CONCEPTE MATEMATICE ªI FILOZOFICE
    Matematicile - o enigma perpetua
    Un magician numit Newton
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • CITATE CELEBRE
    Aniversarile zilei
    Weblinks
    The Prime Glossary[167]
    Diophante[856]
    Revista Gauss[1186]
    Tangente[1434]
    Pro didactica[1627]
    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a Gazetei matematice de acum
    Postat de marius la 30 October 2008 14:27:29

    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a Gazetei matematice de acum un veac

    Bogdan Suceavã
    27.05.2008

    La finele veacului al XIX-lea a existat pentru multã vreme tendinþa ca unii specialiºti sã-ºi obþinã un doctorat de excelentã calitate în Vest ºi apoi, odatã întorºi în România, sã nu-ºi mai continue cercetãrile, ca ºi cum lumea româneascã nu i-ar fi motivat în acest sens. Poate cel mai elocvent exemplu e Spiru Haret, care din cercetãtor de elitã în domeniul mecanicii cereºti a devenit un excelent administrator al învãþãmântului. O altã categorie interesantã sunt tinerii de mare promisiune care totuºi nu devin nici universitari, nici cercetãtori, deºi au dat la o vârstã fragedã dovezi ale talentului ºi inspiraþiei. În acest sens, putem spune cã ºi istoriile din linia a doua a unei culturi sunt relevante. Pe de altã parte, interesul unor autori pentru anumite probleme ºtiinþifice dintr-un anumit moment istoric poate da mãsura profunzimii reflecþiei dintr-un spaþiu cultural, în perioada respectivã, dar ºi mãsura felului cum era motivat ºi folosit talentul autentic. Matematica e o bunã mãsurã: momente autentice ale creaþiei matematice se pot vedea ºi la elevi de liceu, bunãoarã. Faptul cã m-am întâlnit cu povestea pe care o voi detalia aici nu e deloc întâmplãtor. Am descoperit cã o anumitã problemã elementarã de geometria curbelor din plan fusese abordatã într-un mod foarte pragmatic cu aproape un veac în urmã într-un articol publicat în Gazeta matematicã. Istoria aceasta ar merita evocarea unui întreg regat al umbrelor. Faptele pe care le vom rememora aici se petreceau în epoca în care Gh. Þiþeica, revenit de mai bine de un deceniu în România dupã ce ºi-a susþinut teza de doctorat sub conducerea lui Gaston Darboux, descoperea conceptele care stau la baza geometriei diferenþiale afine. O serie importantã de lucrãri de cercetare i-au apãrut în Comptes Rendues Acad. Sci. Paris în perioada 1907-1910, iar Comptes Rendues era una dintre cele mai importante reviste ºtiinþifice ale vremii. Iar despre Gheorghe Þiþeica putem spune azi cã a însemnat în vechiul Regat primul model al unui profesor realizat atât în perioada studiilor pariziene, dar ºi în cariera care le-a urmat, odatã întors în þarã.

    Þiþeica nu era doar un cercetãtor de elitã, ci ºi un educator sincer interesat de soliditatea ºcolii româneºti de matematicã. Grija cu care coordona organizarea Concursului Gazetei matematice o dovedeºte. Pe vremea aceea, între altele, Þiþeica scria rapoartele anuale asupra Concursului ºi a decernãrii premiilor, iar aceste editoriale erau publicate în Gazetã. De exemplu, cea de-a zecea ediþie a concursului Societãþii Gazeta Matematicã e consemnatã în numãrul 9 din 1910 al revistei, a cãrei arhivã editatã de Softwin poate fi consultatã pentru majoritatea detaliilor pe care le vom aminti aici. Între cei cãrora Societatea le adreseazã mulþumiri pentru susþinerea ediþiei din 1910 a Concursului, se aflã ºi B. Delavrancea, pe atunci ministru al lucrãrilor publice, "pentru înlesnirea biletelor de drum pentru ducerea ºi întoarcerea candidaþilor din provincie". Articolul ne dã informaþii ºi asupra fenomenului: s-au înscris în competiþie 75 de candidaþi din întreaga þarã, dintre care au fost aleºi, "potrivit activitãþii lor la Gazetã", 36. Victoria în competiþie, pe vremea aceea, nu era un lucru uºor: concursul Gazetei Matematice avea atât probã scrisã, care consta în mai multe "teze", cât ºi oralã. În 1910 avea sã câºtige C. Mititelu, elev în clasa a VII-a la liceul Codreanu din Bârlad. Un an mai târziu, în numãrul 9 din 1911 al Gazetei Matematice, sunt din nou menþionate mulþumiri lui B. Delavrancea pentru aceleaºi înlesniri ale cãlãtoriilor, precum ºi Dlui C. Mironescu, Directorului ªcolii de Poduri ºi ªosele, pentru sala unde s-au þinut lucrãrile scrise, dar ºi lui E. A. Pangrati, noul ministru al lucrãrilor publice, care, în calitate de rector al Universitãþii Bucureºti, a acordat sala unde s-au susþinut probele orale. Câºtigãtorul din 1911 a fost Dan Barbilian, elev în clasa a VI-a la Liceul Lazãr, despre care editorialul Gazetei consemneazã "cã a îndeplinit condiþiunile pe care le cerem noi pentru aceastã deosebitã cinste". Patruzeci de ani mai târziu, într-unul dintre textele publicate într-un volum din Pagini inedite, Barbilian scria despre concursul pe care l-a câºtigat: "Ce voi fi scris în tezã? Aprecierea lui Þiþeica ("foarte bunã tezã de algebrã") m-a mirat. Sã fi ieºit eu la mal, din atâtea calcule numerice? Dacã detaliul tezei îmi scapã, atmosfera acelei sãli prãfuite (a ªcolii de Poduri) ºi a dupã amiezei aproape nordice, cu luminã polarizatã, o regãsesc. Teza de geometrie, trecutã dimineaþa, o resimt ºi astãzi ca un moment trãit. Teza de algebrã rãmâne, oarecum, hipnoticã."

    Un an mai târziu, referindu-se la contextul politic care a precedat rãzboaiele balcanice, în numãrul 10 din 1912, Gheorghe Þiþeica scria: "Anul acesta a fost un an greu pentru þara întreagã, prin urmare ºi pentru Gazeta Matematicã. Preocupãrile tuturor au fost îndreptate mai mult asupra furtunii care ne ameninþã, încât cu greu s-a mai putut da ºi pentru Gazetã prinosul de muncã cu care ne obicinuisem." Pentru a descrie parte dintre dificultãþi, Þiþeica menþioneazã cã în ediþia din 1912 a concursului nu a fost niciun participant din Iaºi, de unde de obicei veneau concurenþi care se clasau pe locurile fruntaºe. Avea sã se situeze pe primul loc Cristea Mateescu, elev în clasa a VIII-a la Liceul Hajdeu din Buzãu, urmat de G. Negreanu, din clasa a VI-a a Liceului Mihai-Viteazul din Bucureºti. Tot în anul acela, poziþia a cincea avea sã fie ocupatã de ªerban Gheorghiu, pe atunci elev în clasa a VI-a la Liceul Mihai-Viteazul din Bucureºti. Pentru cititorii corespondenþei lui Dan Barbilian, numele acesta spune ceva: ªerban Gheorghiu e unul dintre contemporanii cu care Barbilian comunica cel mai deschis, adresându-ºi scrisorile ca unui egal redutabil. A treisprezecea ediþie a concursului, când ªerban Gheorghiu a ieºit pe locul doi, mai consemneazã o apariþie interesantã: pe locul ºase comisia de concurs îl claseazã pe Sebastian Kaufmann, elev în clasa a V-a la liceul din Focºani, despre care se noteazã astfel în raportul de concurs: "are calitãþi reale, pe care le-a arãtat la probleme scrise. Proba scrisã de aritmeticã a fost excelentã ºi a dovedit cã dl Kaufmann are spirit aritmetic, ceea ce e rar, mai ales în clasa a V-a. Oralul n'a prea fost la aceiaºi înãlþime." Profesorul Þiþeica nu era un fervent practicant al politeþii în defavoarea francheþii, iar unele dintre observaþiile lui sunt menite sã surprindã cititorul de azi prin aura lor abruptã: "Din clasa a V-a, în afarã de dl. Kaufmann, înscris în lista premianþilor, nici unul dintre ceilalþi 5 candidaþi nu meritã nici o menþiune, din cauza rãspunsurilor prea slabe." ÃŽn numãrul 9/1914, Gh. Þiþeica scrie: "Astã toamnã, cãtre sfârºitul lui Octomvrie, pe când se discutau în ºedinþa Gazetei condiþiunile concursului, care, ca de obicei, trebuiau anunþate în numãrul de pe Noemvrie, cea mai mare parte dintre membrii Societãþii eram convinºi cã, de data asta, din cauza evenimentelor, concursul nu va putea sã aibã loc. ªi cu toate acestea, cu toatã atmosfera grea, cu toatã nesiguranþa zilei de mâine, concursul s'a anunþat, înscrierile s'au fãcut ºi diferitele lui probe s'au þinut." ÃŽn anul acela avea sã câºtige Al. Pantazi, elev în clasa a VIII-a la liceul din Piatra Neamþ. Sebastian Kaufmann a ieºit pe locul patru, ºi "a fãcut douã probe scrise, de algebrã ºi de geometrie, foarte bune sub toate raporturile. Pãcat cã oralul n'a fost la aceiaº înãlþime." Ultimul concurs din perioada aceea s-a þinut în 1915, dupã care aceastã activitate remarcabilã avea sã sufere o întrerupere de cinci ani: urmãtorul concurs al Gazetei va avea loc abia în 1920. Atunci, însã, în 1915, se pare cã a fost o ediþie de foarte bunã calitate a concursului. Pe primul loc s-a clasat Radu Augustin, de la liceul Lazãr din Capitalã, urmat de I. Suchãr, de la liceul Matei Basarab. Sebastian Kaufmann a ieºit pe locul al treilea. Despre el, Gh. Þiþeica scrie în raportul despre Concurs publicat în Gazetã cã "e cel mai iscusit dintre corespondenþii actuali ai Gazetei. Multe dintre problemele propuse, grele ºi delicate, au fost descurcate de dânsul, încât eram aproape siguri cã va fi în fruntea listei. Din nefericire lucrarea scrisã de trigonometrie lasã de dorit ºi unele rãspunsuri orale n'au avut siguranþa la care ne aºteptam. De aceea l'am lãsat în locul al treilea." Prima problemã propusã semnatã de Sebastian Kaufmann apare în Gazeta matematicã în numãrul 10 din 1913, aºadar atunci când autorul ei avea probabil în jur de 15 ani. E o problemã de teoria numerelor. Avea sã publice cinci alte probleme în 1914, ceea ce justificã observaþia lui Gh. Þiþeica despre calitatea contribuþiilor lui la Gazetã. Au fost cu totul 17 probleme propuse, într-un interval de treisprezece ani. S. Kaufmann avea sã scrie în total patru articole, plus câteva note. Unul dintre articole e cu totul deosebit. Mai existã lucrãri extraordinare scrise de liceeni, dar acesta meritã numai el o poveste. Textul se intituleazã "Asupra unor curbe algebrice" ºi e publicat în numãrul 6 din 1916 al Gazetei matematice, probabil nu departe de momentul când autorul articolului îºi încheia studiile liceale. ÃŽn aceastã lucrare, Sebastian Kaufmann considerã o curbã algebricã de grad arbitrar ºi îºi pune problema caracterizãrii acelor curbe pentru care proprietatea puterii punctului se pãstreazã, în analogie cu proprietatea similarã care e adevãratã pentru cercurile din planul euclidian. Pentru acest studiu ºi pentru a caracteriza respectiva clasã de curbe, el foloseºte coordonate polare ºi un calcul trigonometric inteligent. (De acum, se pare cã trigonometria îi devenise între timp punct forte.) ªi iatã partea interesantã a istoriei. Din câte am reuºit sã aflu, aceeaºi problemã elementarã avea sã fie studiatã în alte publicaþii mult mai târziu, mai precis de E. H. Neville, în articolul "The power of a point for a curve", apãrut în revista britanicã Mathematical Gazette în 1956. ÃŽn 1963, A. Loeffler a publicat articolul "Sur la puissance d'un point par rapport à une conique", în Elemente der Mathematik. Chiar ºi dupã aceste articole, ale cãror autori nu cunoºteau articolul lui Kaufmann ºi care, în consecinþã, nu îl citeazã, ni se pare cã lucrarea din 1916 îºi pãstreazã originalitatea ºi caracterul interesant. ªi oare de ce ar fi acest detaliu important? - ne-am putea întreba. Mie mi se pare extraordinar cã un licean din România rãzboaielor balcanice, din scurtul interval de timp dintre aceste conflicte militare ºi primul rãzboi mondial, ºi-a propus studiul unei asemenea probleme ºi cã lucrarea i-a apãrut în revista la al cãrei concurs el a participat de trei ori. Detaliul acesta dã mãsura atmosferei momentului. Din pãcate, cred cã nici una dintre celelalte contribuþii ale lui Sebastian Kaufmann nu se apropie în profunzime de rezultatul acela obþinut de autor la 18 ani. De fapt, mai multe nu ºtiu despre Sebastian Kaufmann. E uºor de descoperit cã între 1919 ºi 1926 nu a mai colaborat la Gazeta matematicã. ÃŽn 1926, a trimis douã probleme propuse, dar acestea sunt mai degrabã de nivel mediu, ºi parcã nu mai au nimic din strãlucirea de odinioarã a autorului. Dupã acest moment, baza de date a Gazetei nu mai consemneazã nimic despre el.

    Împreunã cu Mihaela Vâjiac ºi Adrian Vâjiac, de la Universitatea Chapman, din Orange, California, am scris lucrarea "The power of a point for some real algebraic curves", în care am continuat studiul iniþiat de teorema lui S. Kaufmann, reaºezând totodatã ºi cronologia în ordinea ei realã. Lucrarea noastrã a apãrut în martie 2008 în revista britanicã The Mathematical Gazette. A fost o experienþã interesantã sã explorãm atmosfera extraordinarã a epocii, acel mediu neobiºnuit de comunicare ºi travaliu de acum un secol, precum ºi neobiºnuita atmosferã creatã în jurul Gazetei matematice la începutul secolului XX.

    Notã: Bogdan Suceavã a fost nominalizat de Clubul Român de Presã la Premiul pentru Jurnalism de ªtiinþã, ediþia a IX-a, 2008.

    http://atelier.liternet.ro/articol/5893/Bogdan-Suceava/Povestea-lui-Sebastian-Kaufmann-si-a-Gazetei-matematicede-acum-un-veac.html
    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Sondaj membri
    Inca nu exista continut pentru acest panou
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Site chess
  • Site sah
  • Chess, nivel avansati
  • accesari
    puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra stãrii învãþãmântului matematic românesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007