Pagina principalaArticoleDescarcariIntrebari frecventeForum de discutiiLegaturi pe internetCategorii stiriGalerie fotoCautare Friday, December 08, 2023
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Conducere SSMR
În cadrul Adunãrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:

Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanþa
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmboviþa
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureº
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi sã tacã din gurã cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematicã – 115 ani de apariþie
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevãr ºi bombã de presã
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Prior, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, matematician: Am trait i...
    BIFURCAÞII. Despre ideea de dimensiune ...
    Solomon Marcus - o singularitate nerezol...
    Geometrie si finete
    Matematica si literatura
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anul,...
    Conflicte numai aparente si probleme rea...
    Stiinta, la zile festive si in zile de l...
    David Emanuel -Aniversari Ianuarie 2009
    Omul -institutii: Solomon Marcus
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniversare GRIGORE C MOISIL
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    Matematicile ºi umanismul cel nou
    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a Ga...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    O meserie pe cale de disparitie
    CONCEPTE MATEMATICE ªI FILOZOFICE
    Matematicile - o enigma perpetua
    Un magician numit Newton
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • CITATE CELEBRE
    Aniversarile zilei
    Weblinks
    Pro didactica[15]
    Mate info[15]
    Pro matematica[23]
    Jeux de logique[19]
    Jeux de calcul[21]
    10 ianuarie - Aniversare GRIGORE C MOISIL
    Postat de marius la 10 January 2009 01:01:57
    Viaa i opera
    academicianului GRIGORE C. MOISIL

    Academicianul GRIGORE C. MOISIL s-a nscut la Tulcea, la 10 ianuarie 1906. Tatl su, Constantin Moisil, de asemenea academician, a rmas ca un pionier al numismaticii romneti; arborele su genealogic urc departe n istoria Nsudului i a Maramureului i este bogat n figuri de seam ale culturii romneti. n timpul activitii sale ca profesor de liceu la Tulcea, Constantin Moisil s-a cstorit cu Elena, fiica nvtorului Hristofor Niculescu, ea nsi institutoare. Din aceast cstorie au rezultat patru copii: Grigore C. Moisil, viitorul matematician, precum i nc trei copii care, toi, au mbriat ulterior o carier tiinific sau universitar.
    Elevul de liceu Grigore C. Moisil atrage atenia prin precocitatea sa; nu numai c rezolv probleme propuse n Gazeta matematic, dar devine el nsui autor de articole n care, cum observ undeva academicianul Alexandru Myller, r0;spiritul de analist i nclinarea spre generaliti se precizaur1;. Fa de talentul su matematic evident, manifestat n anii de coal primar, la Bucureti, i n anii de liceu, la Vaslui i la Bucureti, nu rmnea o alegere prea mare n privina carierei sale. Sub presiunea unor rude i prieteni, care-i doreau inginer, a intrat ca student la politehnic, secia construcii, dar o chemare mai puternic l ndrepta spre secia de matematici a Facultii de tiine. Aa se face c Grigore C. Moisil a fost concomitent student al Politehnicii i al Universitii din Bucureti. Dar interesul su pentru matematic devine din ce n ce mai precumpnitor; n 1929 prsete coala Politehnic, dei trecuse deja toate examenele din primii trei ani i se afla student n anul IV. Dar n acelai an i susine teza Mecanica analitic a sistemelor continue, n faa unei comisii conduse de Gheorghe ieica i avnd ca membri pe Dimitrie Pompeiu i pe Anton Davidoglu. Aceast tez avea s fie publicat tot n 1929, la editura Gauthier-Villars din Paris. Desprirea de Politehnic putea atunci s dea impresia unui dezinteres fa de inginerie. n fapt, dup cum se va vedea, Moisil avea s revin la aceste preocupri, dar numai dup un lung ocol, prin domenii dintre cele mai variate ale matematicii.
    Teza din 1929 era impregnat de spiritul vremii, care, ntre altele, era i cel al naterii Analizei funcionale, prin cercetri ca cele ale lui Vito Volterra. Aa cum, n urm cu ani, Dimitrie Pompeiu se dovedise receptiv la instrumentul integralei Lebesgue, chiar n momentul, n care aceasta aprea, devenind unul dintre pionierii folosirii acestei integrale, Grigore C. Moisil a fost atras de ideea de funcional pe care Volterra o desprinsese dintr-un ansamblu de preocupri privind ecuaiile integrale, integro-difereniale i funcionale, calculul variaiilor i altele. Prin modul n care a proiectat viziunea funcional (n teza sa) n studiul mecanicii mediilor continue i, ulterior, n geometria diferenial, n teoria grupurilor continue i n mecanica ondulatorie, Grigore C. Moisil rmne un pionier al aplicrii metodelor funcionale n mecanic i n geometria diferenial. Reacia lui Volterra a fost prompt, consacrndu-i rnduri deosebit de elogioase. n acelai timp, tnrul Moisil face un stagiu n Frana (1930-1931), dup care urmeaz susinerea, la Universitatea din Bucureti, a docenei, cu lucrarea Sur une classe de systemes d'equations aux derivees partielles de la Physique mathematigue, apoi obine o burs Rockefeller care-i d posibilitatea s ia contact cu mari matematicieni ai timpului, la Roma i la Paris. La sfritul lui 1932, cnd revine n ar i ocup un post de confereniar suplinitor la Universitatea din Iai, Moisil avea 1a activul su peste 30 de lucrri, multe din ele publicate n periodice internaionale de mare prestigiu, era deja citat n numeroase cri i memorii; i nu avea dect 25 de ani!
    Anii petrecui la Universitatea din Iai, ntre 1932 i 1939, ani n care Moisil parcurge diferite trepte ale ierarhiei didactice, fiind titularizat n noiembrie 1939 ca profesor
    la catedra de calcul diferenial i integral, aveau s marcheze o turnur spectaculoas n preocuprile sale tiinifice. Dup contribuii eseniale n mecanic, n teoria ecuaiilor cu derivate pariale, n geometria diferenial, contribuii care, n parte, se situau i n tradiia colii romneti de Analiz matematic (n special prin rezultatele relative la derivata areolar introdus de Pompeiu, rezultate corelate cu contribuii concomitente ale profesorilor Miron Nicolescu i Nicolae Teodorescu), itinerarul curiozitii sale tiinifice avea s-l conduc ntr-un domeniu nc neabordat pn atunci la noi n ar, cel al logicii matematice. Aceast turnur este ns numai n aparen surprinztoare; ea era pregtit de mult, mai nti prin tendina mai veche a profesorului Moisil de a-i ndrepta atenia spre aspectele calitative, structurale, globale ale fenomenelor, apoi prin atracia sa puternic pentru problemele privind fundamentele tiinei n general i ale matematicii n special. Aa se i explic incursiunile sale prin mai toate domeniile matematicii, nefcnd excepie nici topologia, nici calculul probabilitilor.
    Principala punte de legtur de la analiz, mecanic i geometrie la logic a constituit-o pentru profesorul Moisil domeniul algebrei. Trebuie s menionm c chiar debutul su didactic la Universitatea din Iai s-a fcut sub semnul Algebrei. Cursul de algebr pe care Gr. C. Moisil l-a inaugurat n 1932 la Iai a constituit primul curs de algebr modern inut la o universitate romneasc. Acest curs purta amprenta tratatului de algebr al lui Van der Waerden, care, n acel moment, reprezenta versiunea cea mai actual i mai plin de perspective n dezvoltarea acestui domeniu. Era nc o etap n procesul de structuralizare a matematicii, proces care avea s ating ulterior punctul culminant prin tratatul lui Nicolas Bourbaki.
    n domeniul logicii, profesorul Moisil este influenat cu precdere de coala polonez, n special de logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, acest Lobacevski al logicii: Filozoful stoician Chrysippos preconizase o logic n cadrul creia o propoziie nu poate fi dect adevrat sau fals. Dar principiul terului exclus era deja pus sub semnul ntrebrii n domeniul teoriei mulimilor infinite (a se vedea intuiionismul matematic) i era inevitabil ca el s se clatine i n domeniul calculului prepoziional. Aa au aprut logicile nechrysippiene, n primul rnd logica trivalent a lui Lukasiewicz (care aduga valorilor de adevrat i fals o a treia valoare: ndoielnicul ). Profesorul Moisil construiete un model algebric al logicii lui Lukasiewicz, model care-l conduce la elaborarea a ceea ce el a numit algebrele trivalente ale lui Lukasiewicz. Aceste algebre au, n raport cu logica modal a lui Lukasiewicz, o situaie similar aceleia pe care algebrele lui Boole o au n raport cu logica clasic.
    Trecerea profesorului Moisil de la Universitatea din Iai la cea din Bucureti, unde n 1942 devine profesor de analiz superioar i logic matematic, avea s fie marcat, dup civa ani, de o nou etap n activitatea sa tiinific. O idee simpl, ca toate ideile frumoase, l conduce s asocieze unor sisteme de ecuaii cu derivate pariale nite alterne de polinoame, reducnd astfel o problem de analiz la una de algebr linear. Aceast idee a dat natere, n anii imediat urmtori celui de al doilea rzboi mondial, unei ntregi coli algebrice de ecuaii cu derivate pariale. Nu era aceasta o manifestare izolat; concomitent i ulterior profesorul Moisil s-a dovedit i n alte privine un maestru al transferurilor de rezultate i metode dintr-un domeniu al matematicii n altul, din matematic n alte tiine sau din acestea din urm n matematic. Avem n vedere aplicaiile ecuaiilor difereniale n fizica matematic, traducerea n limbajul ecuaiilor fizicii a unor idei din teoria matricelor i idealurilor de polinoame sau relative la numerele hipercomplexe. ncepnd cu anul 1949, dup o absen din ar de doi ani (perioad n care a funcionat ca ambasador al rii noastre la Ankara), profesorul Moisil se dedic formrii unor coli tiinifice puternice, folosind condiiile favorabile create prin dezvoltarea vertiginoas a nvmntului Matematic universitar i a cercetrii tiinifice n domeniul matematicii. Prin aplicarea teoriei ecuaiilor cu derivate pariale n probleme de mecanica mediilor continue, a reuit s formeze o coal corespunztoare, care a produs lucrri de valoare n domeniul elasticitii corpurilor anizotrope i neomogene, n domeniul termoelasticitii, al vscoelasticitii, dar mai ales n domeniul plasticitii i reologiei.
    n afar de coala romneasc de mecanica mediilor solide deformabile, profesorul Moisil a mai creat o coal, a crei istorie merit s fie consemnat mcar succint. Avem n vedere coala romneasc de teoria algebric a automatelor. Preocuprile n aceast direcie ale academicianului Moisil au pornit de la o ntmplare pe care singur a mrturisit-o, cu diferite ocazii. Un tnr inginer, Leon Livovski ulterior profesor la Universitatea din Bucureti, i-a atras atenia asupra unor articole din revista sovietic r0;Electricestvor1;, privind utilizarea logicii matematice clasice n studiul circuitelor de comutaie. n felul acesta, academicianul Moisil ia cunotin, n jurul anilor 1950, cu cercetrile sovietice (n special ale lui estakov i Gavrilov) privind aplicaiile logicii matematice n tehnic. Concomitent, n Statele Unite ale Americii, Claude Shannon publicase nite cercetri similare, iniiate, ca i cele sovietice, n jurul anului 1938. Dar dificultile de comunicare legate de cel de al doilea rzboi mondial au determinat o ntrziere considerabil n circulaia acestor idei printre oamenii de tiin din alte ri. ntr-un articol intitulat n mod semnificativ Despre falsa mprire a matematicilor n matematici pure i matematici aplicate, Gr. C. Moisil constata c logica matematic rmsese una din puinele ramuri ale matematicii creia nu i se gsiser nc aplicaii n afara matematicii. Dar contactul cu cercetrile lui estakov i Gavrilov s-a stabilit ntr-un moment n care cercetrile anterioare ale profesorului Moisil n domeniul algebrei logicii citaser deja o situaie deosebit de favorabil pentru aplicarea acestui instrument n studiul comunicaiilor telefonice, al semnalizrilor, al schemelor cu contacte i relee i n numeroase alte probleme similare ale tehnicii, fructul era copt, trebuia doar scuturat pomul, pentru a-1 culege. Ideile lui Shannon, estakov i Gavrilov aveau s fie considerabil mbogite i dezvoltate prin aciunea ntreprins de ctre academicianul Moisil i o ntreag echip de matematicieni i ingineri pe care a alctuit-o n acest scop. i astfel, savantul Moisil se ntoarce, de ast dat pe o cale care-i era rezervat n exclusivitate, la ingineria pe care o prsise cu civa zeci de ani n urm. Rnd pe rnd, algebrele lui Boole, corpurile finite, algebrele Lukasiewicz-Moisil (ne permitem s propunem aceast denumire pentru ceea ce de obicei autorii numesc algebre Lukasiewicz, deoarece considerm c numele lui Moisil trebuie s fie asociat unor formaiuni crora nu numai c le-a dat natere, dar le-a relevat ntreaga lor semnificaie), imaginarele lui Galois i alte instrumente algebrice i logice sunt puse n micare pentru rezolvarea unei game variate de probleme privind analiza i sinteza diferitelor tipuri de mecanisme automate, fapt care confer colii romneti de teoria mecanismelor automate unul din locurile fruntae pe plan mondial. La rndul lor, aceste aplicaii tehnice au stimulat dezvoltarea logicii algebrice, profesorul Moisil fiind condus s studieze pe aceast cale probleme legate de calculul schemelor lui Gentzen n logica pozitiv, calculul predicatelor i calculul propoziiilor de tip superior n logica trivalent, algebrele Lukasiewicz-Moisil cu o infinitate de valori etc. Aceste cercetri, ca i cele ntreprinse nainte de rzboi, au avut i continu s aib ecou n numeroase ri. Pentru a da un singur exemplu, vom meniona cercetrile de algebra logicii ntreprinse la Universitatea din Bahia Blanca (Argentina) de ctre Antonio Monteiro, Boberto Cignoli i alii. Dar mai important este poate faptul c profesorul Moisil a reuit s formeze la noi n ar, n jurul anilor 1965-1970, o puternic coal de algebra logicii; mrturie, n acest sens, st, ntre altele, volumul colectiv Logique-Automatique-Informatique publicat sub redacia prof. Moisil, la Editura Academiei, n 1971. n acest volum, 12 tineri matematicieni contribuie, alturi de maestrul lor, cu rezultate semnificative n probleme privind teoriile deductive, algebrele Lukasiewicz-Moisil, algebrele de Morgan, filtrele lui Stone, logica lui Heyting, ecuaiile booleene, sinteza automatelor finite, inteligen artificial etc. Aceste preocupri sunt semnificative pentru modul n care profesorul Moisil a neles s orienteze concomitent cercetarea matematic, att spre probleme aa-zis speculative ct i spre cele aplicative, conform filozofiei sale cu care a fost consecvent de-a lungul ntregii sale cariere. De o deosebit actualitate sunt cercetrile academicianului Moisil privind logicile cu mai multe valori i din alte puncte de vedere. Avem n vedere multiplele aplicaii ale logicilor modale n umanistic, aplicaii care se constituie azi n curente puternice de cercetare interdisciplinar, i dezvoltarea actual a diferitelor teorii privind mulimile i conceptele vagi. nc de la nceput, n modelarea logicii trivalente a lui Lukasiewicz, Moisil a folosit o latice distributiv cu prim i ultim element, nzestrat cu un automorfism dual (negaia) i dou endomorfisme (posibilitatea i necesitatea); era deci clar c modelul su devine deosebit de pertinent din punctul de vedere al manipulrii modalitilor. Cercetrile sale ulterioare, din anii 1941 i 1942 (a se vedea n special articolul din Disquisitiones math. et phys. din 1942), dezvolt cu consecven o teorie a logicii modale n care astzi discipline ca dreptul, lingvistica, semantica, sociologia i attea altele pot gsi idei i metode eficace.
    Din trunchiul puternic al logicilor cu mai multe valori s-au desprins, alturi de aplicaiile n teoria algebric a mecanismelor automate i cele privind logica modal, o a treia ramur, care a crescut mai cu seam n ultimii ani ai vieii acad. Gr. C. Moisil: logica raionamentelor nuanate. Acestui domeniu, cruia L. Zadeh, n Statele Unite, i-a druit faimoasa sa teorie a mulimilor vagi, Gr. C. Moisil i-a dat un suflu nou, prin monografia Lecii despre logica raionamentului nuanat (Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1975) i prin lucrri ca Ensembles flous et logiques à plusieurs valeurs (Centre de recherches mathmatiques, Universit de Montral, Mai 1973) i Sur l'emploi des mathmatiques dans les sciences de l'homme (Accademia Nazionale dei Lincei, Borna, 1976). Ca i logica modal, logica raionamentelor nuanate constituie un puternic instrument de investigaie n disciplinele umaniste i sociale, unde cele mai multe idei conduc la mulimi i concepte vagi.
    Cu consideraiile de mai sus suntem departe de a epuiza contribuiile tiinifice ale academicianului Gr. C. Moisil. Sunt multe rezultate despre care nu am spus nimic sau pe care le-am tratat mult prea lapidar. Nu am vorbit nimic despre rolul academicianului Moisil n dezvoltarea informaticii romneti, a utilizrii calculatoarelor electronice n diferitele sfere de activitate uman, despre contribuiile sale n domeniul filozofiei tiinei i, n particular, al filozofiei matematicii, despre activitatea sa de pionierat n domeniul lingvisticii matematice romneti.
    Academicianul Grigore C. Moisil rmne, n istoria culturii romneti, o ntruchipare a savantului patriot, a omului de cultur militant, care a druit poporului su ntreaga sa inteligen i energie.

    Acad. Solomon Marcus
    Prefa la volumul Opera lui Moisil
    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Sondaj membri
    Inca nu exista continut pentru acest panou
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Site chess
  • Site sah
  • Chess, nivel avansati
  • accesari
    puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra strii nvmntului matematic romnesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007