 |
Navigare |
 |
 |
Conducere SSMR |
 |
In cadrul AdunÄrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:
Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Ãena Marcel - Membru
Ãigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
|
 |
Adrese de filiale ale SSMR |
 |
 |
Reviste ale SSM |
 |
 |
Matematica in presa |
 |
 |
Carti care trebuie citite |
 |
Traian Lalescu-un nume peste ani
Varietati conexe, LIVIU ORNEA
Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
Numerele naturii, IAN STEWART
Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
Doar sase numere, MARTIN REES
|
 |
Evenimente |
 |
Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
|
 |
Concursuri de matematica |
 |
 |
Edituri |
 |
 |
Cele mai noi articole |
 |
 |
Reviste de matematica |
 |
 |
CITATE CELEBRE |
 |
 |
Aniversarile zilei |
 |
 |
Weblinks |
 |
|
 |
Stiinta, la zile festive si in zile de lucru
Postat de marius
la 13 May 2009 19:15:21
|
 |
Stiinta, la zile festive si in zile de lucru
In fiecare an, la inceput de aprilie, sarbatorim Ziua Academiei Romane, o zi a portilor deschise, in care cel mai inalt for de stiinta si cultura al tarii ne reaminteste ca are un mesaj care se adreseaza nu numai comunitatii academice, ci intregii societati romanesti. In 2009, evenimentul a avut loc la 2 aprilie. Presedintele Academiei Romane, academicianul Ionel Haiduc, unul dintre cei mai distinsi oameni de stiinta ai Romaniei, a reparcurs traseul istoric al acestei institutii si a prezentat, pe baza unei documentatii vaste, situatia cercetarii stiintifice in lume si in Romania. Daca ar fi sa extrag din aceasta prezentare o idee cu o semnificatie majora, as mentiona faptul ca puterea natiunilor este data azi, mai mult decat in trecut, de potentialul lor stiintific. Este natural sa ne intrebam ce consecinte are acest fapt pentru sistemul nostru educational. In ce masura cresc copiii Romaniei in familii care acorda atentie respectului pentru stiinta, in case in care se afla o biblioteca din care nu lipsesc macar cateva zeci de carti care orienteaza primii pasi in lumea stiintei? In ce masura programele si manualele scolare tin seama de nevoia educarii noilor generatii in conformitate cu exigentele stiintifice moderne? In ce masura factorii de putere, institutiile de cultura, mass-media raspund la aceste imperative ale lumii contemporane? Raspunsul la aceste intrebari nu este prea incurajator. Cartea stiintifica este absenta din cele mai multe case. Programele si manualele scolare sunt frecvent intocmite de oameni plictisiti, care au intrat intr-o anumita rutina si nu fac efortul de a-l ajuta pe elev sa descopere fascinatia unor discipline care numai aparent sunt aride; sunt aride deoarece sunt scoase din contextul lor istoric si cultural, sunt golite de idei si reduse la procedee, date si informatii. Factorii de putere sunt de multe ori victime ale acestei viziuni inguste si asa se face ca un ministru al Educatiei si Cercetarii a putut scoate din programa scolara de biologie numele lui Darwin. (Spre onoarea ei, Academia Romana a consacrat o sesiune evolutionismului darwinian, afirmand raspicat importanta acestei opere.) Stiintei si tehnologiei li se recunoaste o utilitate instrumentala, dar nu si una culturala si spirituala. Intreaga educatie este conceputa pe acest principiu fals. In aceasta mentalitate s-au format generatii de intelectuali. In aceste conditii, de ce sa ne miram ca experimentul de la Geneva, un moment de mare semnificatie si de emotie, a putut primi comentarii vulgare, derizorii, din partea unor gazetari si parlamentari. De ce sa ne miram ca la emisiunea "Romani de top" a televiziunii publice foarte rar, daca nu deloc, apare cate un om de stiinta? De ce sa ne miram ca prolifereaza zodiacuri si horoscoape, esoterism si parapsihologie, medicina alternativa si superstitii de tot felul? Ca am facut din "Anul International al Astronomiei", anul astrologiei in care au devenit specialisti cine vrei si cine nu vrei (unii, acum specialisti si in "marketing politic")? Ca s-a ales praful de invatamantul astronomiei in scoala? Ca mor mari oameni de stiinta ai acestei tari intr-un anonimat total sau cvasitotal (numai doua exemple recente: Victor Toma, care a construit primul calculator electronic romanesc, si Virgiliu Constantinescu, somitate mondiala in aerodinamica)? Cum sa ne explicam faptul ca internetul, o revolutie in informatie si comunicare, este redus la aspectele sale nocive, este asimilat cu drogurile si se vorbeste despre "dependenta de internet", fara sa se inteleaga latura sa inovatoare si necesitatea de a se face in scoala educatia frecventarii sale avantajoase? Cultura nu se poate dezvolta prin excludere, nu putem preconiza dezvoltarea unui anumit domeniu al culturii in dauna altuia. Stiinta si arta, religia si tehnologia, filosofia si literatura sunt toate cuceriri ale spiritului uman care trebuie sa se respecte reciproc. Daca uneori apar intre ele nepotriviri, sa nu uitam ca o mare parte din cultura moderna nu mai sta sub semnul logicii clasice a identitatii, necontradictiei si principiului tertului exclus, ci se incadreaza in logici neclasice, mai flexibile. Stiintei i se aduc astazi tot felul de reprosuri neintemeiate: ca s-ar ocupa numai de aspectele cantitative si masurabile, ca furnizeaza numai informatii, neavand o valoare formativa, ca studiaza numai concretul existentei, ca valorifica numai elementele rationale etc. Din pacate, infatisarea actuala a invatamantului, a programelor si manualelor poate alimenta aceste prejudecati. Dar cei care traiesc in mod autentic profunzimile activitatii de cercetare stiintifica stiu ca stiinta e mult mai mult. Mai este si faptul ca prea putin se reflecta in educatia scolara deosebirea esentiala dintre stiinta ultimului secol si aceea anterioara. Pana in secolul al XIX-lea, exista increderea in distinctia casanta dintre subiect (observator) si obiect (realitatea observata) si, ca urmare, functiona testarea teoriei prin experiment si intelegerea faptelor de observatie si experiment in lumina unei anumite teorii; exista incredere in principiul determinismului universal si functiona in mare masura functia predictiva a stiintei. Toate acestea au inceput sa se clatine in secolul al XX-lea. Functia predictiva este acum depasita de functia explicativa, au importanta majora ipotezele explicative, sub forma de metafore si modele cognitive. Evolutii de acest fel au avut loc si in domeniul artei, literaturii si filosofiei. Cat din toate acestea strabate in educatia scolara, in mentalitatea publica, cat din ele intra in orizontul intelectual al celor care decid cum sa arate programele si manualele scolare, programele de televiziune si de radio, ziarele si revistele de cultura?
Acad, Solomon MARCUS
Articol preluat din tribuna Invatamantului, nr. 999-2009 http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=1070&cat=119
|
 |
Evaluari |
 |
Evaluarea este disponibila doar membrilor.
Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.
Nu au fost postate evaluari.
|
|
 |
Conectare |
 |
Ti-ai uitat parola? Solicita una noua aici.
|
 |
Sondaj membri |
 |
Inca nu exista continut pentru acest panou
|
 |
Shoutbox |
 |
Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.
Nu exista mesaje postate.
|
 |
Fusion Rank |
 |
 |
Căutare în dicţionar |
 |
 |
Site chess |
 |
 |
accesari |
 |
 |
puzzle |
 |
 |
Matematicieni despre invatamant |
 |
Academician Solomon Marcus
In Tribuna Invatamantului nr 926/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale |
In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
Fata in fata: Profesorul si elevii |
In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
Raport asupra stãrii învãþãmântului matematic românesc
Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007
......
Raport
|
 |
HOROSCOP |
 |
|