Pagina principala · Articole · Descarcari · Intrebari frecvente · Forum de discutii · Legaturi pe internet · Categorii stiri · Galerie foto · Cautare Saturday, October 21, 2017
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanța
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmbovița
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureș
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi să tacă din gură cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematică – 115 ani de apariție
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevăr și bombă de presă
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Books Unlimited Publishing, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, mate...
    BIFURCAȚII. Despre i...
    Solomon Marcus - o s...
    Geometrie si finete
    Matematica si litera...
    Se schimba Guvernul,...
    Conflicte numai apar...
    Stiinta, la zile fes...
    David Emanuel -Anive...
    Omul -institutii: So...
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniver...
    Bacalaureat: temă și...
    Matematicile și uman...
    Povestea lui Sebasti...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temă și...
    O meserie pe cale de...
    CONCEPTE MATEMATICE ...
    Matematicile - o eni...
    Un magician numit Ne...
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • Aniversarile zilei
    Weblinks
    Portal invatamant[43]
    Crux Mathematicorum[44]
    Journal of Research in Mathematics Education[53]
    Advances in Mathematics[92]
    Proyecciones Journal of Mathematics[43]
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anul, dar scoala?
    Postat de marius la 13 May 2009 19:45:59
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anul, dar scoala?

    Se apropie noul an, vom avea un guvern nou, un nou ministru se va instala si la Educatie si Cercetare. Dar scoala, de ce fel de înnoire are nevoie? Educatia se afla în grea suferinta. Dincolo de aspectele de ordin material, la care nu ne vom referi aici, sunt o sumedenie de probleme de ordin uman, social, cultural. Sa discutam câteva dintre ele.
    ESTE ACtIUNEA FAMILIEI CONVERGENTÃ CU ACEEA A SCOLII?
    Foarte multi elevi, daca nu cei mai multi, sunt refractari fata de învatare, deoarece impulsul initial în aceasta directie, care ar trebui sa vina din familie, lipseste. Cei rsapte ani de-acasar0; au ramas, de foarte multe ori, o vorba goala, deoarece putini sunt acei parinti care au capacitatea, timpul si preocuparea de a-si educa în mod corect copiii. Daca elevul nu are o locuinta corespunzatoare, daca nu se alimenteaza corect, daca suporta consecintele unor conflicte în familie, cu ce predispozitie pentru învatare vine el la scoala? Uneori, parintii sunt la rândul lor victimele unei educatii deficitare si ale unei situatii sociale precare. Într-o buna masura, scoala trebuie nu doar sa suplineasca absenta educatiei parintesti, dar sa si anihileze actiunea negativa a unor parinti. La întrebarile puse de copii, multi parinti nu stiu sa dea raspunsuri adecvate, uneori se arata deranjati si devin nervosi. Mediul familial descurajeaza de multe ori pofta de a pune întrebari. Daca un elev nu-i vede mai niciodata pe parinti citind o carte, daca nu are acasa o biblioteca, ce se poate astepta de la el, în afara de cazul în care o dotare deosebita îl face sa biruiasca aceste inconveniente? Daca un elev îi vede pe parinti fumând, cum îl poti convinge sa nu fumeze? Abandonul scolar, care a luat proportii îngrijoratoare, este de cele mai multe ori impus de familie, de nevoile ei materiale, dar este si rezultatul neîncrederii unor parinti în nevoia de scoala. Atunci când parintii sunt si educatorii copiilor lor, cum s-a întâmplat în atâtea mari familii din istoria României, copiii îsi maresc considerabil sansa de a se realiza uman si profesional.
    ESTE ACtIUNEA MEDIULUI SOCIAL CONVERGENTÃ CU ACEEA A SCOLII?
    Numai într-o anumita masura. Comportamentul oamenilor pe scena publica, adica în strada, în magazine, în mijloace de transport, la manifestari publice, pe stadioane, în sali de spectacol, în trafic etc., ofera un spectacol de o mare diversitate, care include multe manifestari aberante. Violenta verbala si fizica, manifestarile triviale, dispretul fata de spatiul public, asimilarea strazii cu lada de gunoi sunt numai unele dintre aspectele cu impact profund negativ asupra copiilor si adolescentilor.
    ESTE TELEVIZIUNEA UN FACTOR PREPONDERENT EDUCATIONAL SAU ANTIEDUCATIONAL?
    tinând seama de gradul mare de atractivitate al televizorului, aceasta problema este importanta. Desigur, unele canale contribuie substantial la educarea publicului si am în vedere, dintre canalele românesti, în primul rând Canalul cultural (cu exceptia Zodiacului) al TVR, si, partial, TVR 2, dar aceste canale au o audienta scazuta iar emisiunile lor nu sunt decât partial accesibile vârstei scolare. Canalele cu desene animate, rAnimal planetr0;, rNational Geographicr0;, rDiscoveryr0;, Canalul muzical au un imens potential educational, dar în câte case ajung ele? Marea masa are acces în primul rând la acele canale pe care trivialitatea si violenta sunt la ele acasa. Daca scoala nu reuseste sa-si faca din televiziune un aliat, atunci, tinând seama de gradul ei mare de atractivitate, pariul reusitei scolare este în mare dezavantaj. Lectii model, interactiuni exemplare profesor-elev, elev-elev, profesor-parinti, parinti-elevi etc. nu pot avea impactul pe care-l merita decât cu ajutorul televiziunii.
    ESTE INTERNETUL UN ALIAT SAU UN ADVERSAR AL SCOLII?
    Este uimitoare adversitatea multor oameni de cultura fata de internet si fata de calculator în general, reduse la simple unelte, fara a se sesiza natura lor revolutionara. Internetul, aceasta culme a inteligentei umane, cu consecinte uriase în ceea ce priveste capacitatea noastra de a ne informa si de a comunica, de a ne elabora ideile si de a ne organiza munca, a ajuns sa fie comparat cu drogurile si plasat alaturi de acestea, ca grad de periculozitate sociala. Internetul este o întreaga lume, lumea în metamorfoza ei continua. A te orienta în aceasta lume, a sti cum sa cauti lucrurile captivante sub aspectul cunoasterii si al creativitatii stiintifice, literare, filozofice sau tehnologice sunt deprinderi care trebuie educate, nu ne nastem cu ele, iar scoala are o raspundere capitala în aceasta privinta. A fi educator, azi, înseamna, între altele, a fi capabil sa iei în considerare acesti patru potential vrajmasi, familia, mediul social, televiziunea si internetul, transformându-i în aliati. Aceasta datorie este a oricarui educator, indiferent de specialitatea sa, stiintifica, umanista sau de alta natura. Dar actiunea educationala nu se opreste, evident, aici. Profesorul are în fata câteva zeci de elevi care, în mare parte, îl privesc cu suspiciune, iar suspiciunea se transforma în adversitate si teama atunci când ei nu înteleg ceea ce li se spune si nu pot face ceea ce li se cere. A fi în stare sa-i iubesti pe acesti aparent netrebnici, a fi în stare sa-i schimbi pâna acolo unde te vor iubi si ei pe tine, iata în ce consta harul unui educator adevarat. Pornind de aici, sa repunem în discutie programele si manualele, punându-ne în situatia potentialilor lor beneficiari. Vom întelege atunci strigatul de disperare al acelei mame la lectura manualului de scoala primara dupa care este obligat sa învete baietelul ei (a se vedea articolul recent al Marinei Constantinescu din rRomânia literarar0;, noiembrie 2008). Vom întelege ca întreaga birocratie a fabricarii de programe si manuale scolare reproduce an de an, cu modificari minore, versiunea preexistenta, legatura cu potentialii beneficiari fiind pierduta. Rezultatul: scoala devine inutila chiar pentru cei care, de fapt, au nevoie de ea. Un exemplu semnificativ de pierdere a simtului realitatii a fost, în anii din urma, întreaga agitatie cu bacalaureatul, iar acum cu asa-zisele probe cu subiect unic. În loc sa fie, ca la francezi si la americani (acel Standard Aptitude Test), un examen de testare a modului de gândire si a capacitatii de a pune în legatura cunostinte dintre cele mai variate, bacalaureatul nostru nu aduce nimic nou fata de testarile anterioare. Relevanta sa este nula. Nu cu modificari cosmetice se poate ameliora situatia din domeniul educatiei. Este nevoie de bisturiul care sa reduca la jumatate toate manualele obeze care li se ofera azi elevilor si mai e nevoie de finetea si imaginatia unor spirite inteligente si culte care sa inventeze altfel de programe si de manuale. Profesorul de azi are obligatia de a putea intra în dialog cu colegii sai de la celelalte discipline, de a avea un mesaj pentru fiecare dintre ei. Suntem înca la o distanta astronomica de realizarea acestui deziderat. Vorbim despre universalitatea matematicii, dar matematica scolara nu comunica aproape deloc cu celelalte discipline scolare. Aceasta este noutatea pe care o astept si pentru care ma lupt de mai multe decenii. Va avea noul ministru al scolii urechi si ochi pentru toate aceste probleme?

    Acad. Solomon Marcus

    http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=908&cat=101
    Tribuna Invatamantului, nr. 980.-2009
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    accesari
    Ora exacta
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Jocuri logice
  • Opt dame
  • Cubul logic
  • Cubul magic
  • Chess, nivel incepatori
  • Chess, nivel avansati
  • Jocul pieselor de sah
  • puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra stării învățământului matematic românesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007