Pagina principala · Articole · Descarcari · Intrebari frecvente · Forum de discutii · Legaturi pe internet · Categorii stiri · Galerie foto · Cautare Saturday, October 21, 2017
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanța
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmbovița
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureș
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi să tacă din gură cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematică – 115 ani de apariție
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevăr și bombă de presă
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Books Unlimited Publishing, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, mate...
    BIFURCAȚII. Despre i...
    Solomon Marcus - o s...
    Geometrie si finete
    Matematica si litera...
    Se schimba Guvernul,...
    Conflicte numai apar...
    Stiinta, la zile fes...
    David Emanuel -Anive...
    Omul -institutii: So...
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniver...
    Bacalaureat: temă și...
    Matematicile și uman...
    Povestea lui Sebasti...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temă și...
    O meserie pe cale de...
    CONCEPTE MATEMATICE ...
    Matematicile - o eni...
    Un magician numit Ne...
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • Aniversarile zilei
    Weblinks
    Portal invatamant[43]
    Crux Mathematicorum[44]
    Journal of Research in Mathematics Education[53]
    Advances in Mathematics[92]
    Proyecciones Journal of Mathematics[43]
    Geometrie si finete
    Postat de marius la 24 April 2010 12:08:40
    În ansamblu privind lucrurile, regăsim mereu un raport evident sau subiacent, dialogic și uneori chiar polemic, între reflecție și spontaneitate, între distanță și intimitate, între luciditate și sensibilitate, între clasicism și romantism, respectiv între neoclasicism și modernism.
    Mi s-ar fi părut posibil să reunesc aceste dualități sub egida uneia singure, formulate în plin secol al 17-lea, de către Pascal, care disocia, cum știm, între „esprit de géometrie“ și „esprit de finesse“. Una dintre distincțiile fondatoare pentru cultura franceză modernă.
    Pascal înțelegea prin „spirit de geometrie“ chiar spiritul geometriei ca disciplină științifică riguroasă, presupunînd un acces dificil, cîștigat printr-o competență specifică, la principii clare, „palpabile“, indiscutabile, „departe de folosința comună“; dimpotrivă, „spiritul de finețe“ implică principii ce intră în folosința comună, pentru care nu e nevoie de o competență specială, căci trebuie să ai „vederea bună“ și, mai mult, „să simți mai degrabă decît să vezi“. Schimbarea de regim e evidentă: trecem de la unitate, coerență și stabilitate abstractă la instabilitate infinitezimală și multiplicitate dinamică. E vorba de „lucruri atît de delicate și de numeroase încît e nevoie de un simț delicat și net pentru a le simți...“, lucruri pe care, numai cu nesfîrșită greutate, i-ai putea face să le simtă pe cei care nu le simt de la sine, lucruri care, „cel mai adesea, nu se pot demonstra ordonat, ca în geometrie“. Finețea este, prin urmare, ceva principial accesibil, dar dependent, totuși, de percepția fiecăruia, prin urmare, discutabil; finețea nu e atît a vederii, cît a sensibilității în genere, a celorlalte simțuri, mai exact, a unui al șaselea simț care le activează pe toate celelalte.
    Geometrii, „care nu sînt fini“, nu văd „ce se află în fața lor“ și, „obișnuiți cu principiile nete și grosolane ale geometriei, se pierd în lucrurile de finețe, acolo unde principiile nu se lasă manevrate în acest fel“. Pe de altă parte, cei fini, „care nu sînt decît fini“, nu au răbdarea să coboare pînă la „principiile prime ale lucrurilor speculative“, „ei văd lucrul dintr-o privire și nu prin progresul raționamentului“. Așadar, pe de o parte, elaborare, mediere, meditație asupra principiilor, pe de altă parte, spontaneitate, directețe, confruntare cu multitudinea principiilor, nu cu principiile înseși.
    Pascal nu stabilește o ierarhie între cele două tipuri spirituale, nu le consideră pe unul superior celuilalt și nici nu respinge posibilitatea combinării lor, dimpotrivă, am putea crede că o dorește, deși o consideră mai degrabă o raritate. Sigur este că amîndouă se opun, în concepția lui, spiritelor false, iar riscul de a cădea în fals apare odată cu inadecvarea de a trata „în chip geometric lucrurile fine“ și viceversa.
    Mai departe, spiritul de finețe este asimilat cu „spiritul de justețe“ în măsura în care încearcă să pătrundă „consecințele principiilor“. Am putea, oare, presupune că spiritul de geometrie este cel ce vizează cauza principiilor? Oricum, în reprezentarea lui Pascal, „finețea e partea judecății, geometria e partea spiritului“. Iar judecata este „cea căreia îi aparține sentimentul, așa cum științele aparțin spiritului“. De reținut pentru discuția noastră îndeosebi relația de înglobare finețe-sentiment-judecată. * Disocierea pascaliană a avut o lungă posteritate în decursul căreia sensurile inițiale au suferit anamorfoze mai cu seamă prin extrapolare. Dacă e să reducem transpoziția numai la cîmpul criticii literare, atunci va trebui, desigur, să dăm mai întîi un sens metaforic „geometriei“ și să nuanțăm în continuare „finețea“. Opoziția între „geometrie“ și „finețe“ ar fi aceea între raționament și sentiment, între o propensiune asociativă și una diferențiatoare, între o voință totalizantă și abstractizantă și atenția față de unicitate, între o confruntare cu reductibilul și o alta cu ireductibilul.
    Putem vorbi, prin urmare, de o „geometrie“ a ideilor, doctrinară, programatică, și de o „finețe“ a aplicării la obiect, analitică, sensibilă, de un contur ideologic și de un rafinament stilistic, de îndrăzneală speculativă și de subtilitate sugestivă.
    Totuși, opziția geometrie-finețe nu e atît de radicală pe cît riscă să pară, căci, printre altele, ea nu se confundă cu opoziția între impersonal și personal, după cum include în ambele componente capacitatea imaginativă. Există o personalitate și o imaginație a ideilor, a „geometriei“, nu numai a „fineții“. De altfel, unde e „geometria“ și unde e „finețea“ într-un text critic? Aceste calități pot fi găsite mai rar acolo unde ne-am aștepta să fie și, nu o dată, exact în partea opusă. Pînă la urmă, criteriul hotărîtor rămîne tot adecvarea, adică inteligența talentului critic.
    Spiritul de geometrie și spiritul de finețe nu sînt neapărat incompatibile. Încercarea de identificare cu un autor și de reconstruire a traiectului sau a proiectului său creator cere nu doar finețe, dar și „geometrie“; după cum situarea și interpretarea unei teorii, a unei concepții de viață, presupun, la rîndul lor, multă finețe, nu numai „geometrie“. Spiritul de finețe și cel de geometrie nu reprezintă valori în sine, ele sînt valorizate întotdeauna în contexte date.

    (în volumul  Geometrie și finețe, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004, pp. 6-9)

    PRELUAT de la http://www.observatorcultural.ro/0-comentarii.html*articleID_23553-articles_details

    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    accesari
    Ora exacta
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Jocuri logice
  • Opt dame
  • Cubul logic
  • Cubul magic
  • Chess, nivel incepatori
  • Chess, nivel avansati
  • Jocul pieselor de sah
  • puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra stării învățământului matematic românesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007