 |
Navigare |
|
|
Conducere SSMR |
|
In cadrul AdunÄrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:
Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Ãena Marcel - Membru
Ãigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
|
|
Adrese de filiale ale SSMR |
|
|
Reviste ale SSM |
|
|
Matematica in presa |
|
|
Carti care trebuie citite |
|
|
Traian Lalescu-un nume peste ani
Varietati conexe, LIVIU ORNEA
Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
Numerele naturii, IAN STEWART
Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
Doar sase numere, MARTIN REES
|
|
Evenimente |
|
|
Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
|
|
Concursuri de matematica |
|
|
Edituri |
|
|
Cele mai noi articole |
|
|
Reviste de matematica |
|
|
CITATE CELEBRE |
|
|
Aniversarile zilei |
|
|
Weblinks |
|
|
|
Matematica si literatura
Postat de marius
la 01 January 2010 12:24:57
|
|
Matematicã ºi literaturã
de Tudorel Urian
Romania literara
Ca mulþi din generaþia mea, mi-am construit o carierã - atîta cîtã este - mai degrabã pe baza unei contraopþiuni. Am urmat "ºtiinþele umane" nu pentru cã aº fi fost irezistibil atras spre acestea, ci pentru cã mintea mea era incapabilã sã pãtrundã, de o manierã convenabilã, tainele "ºtiinþelor exacte". Paradoxal, literatura era zona în care îmi puteam da frîu liber imaginaþiei ºi inteligenþei - în ultimã instanþã, zona de libertate - în vreme ce matematica, fizica ºi chimia mi-au produs, pe durata întregii ºcolarizãri sentimentul inconfortabil al încorsetãrii în niºte formule imuabile al cãror sens nu îl înþelegeam, dar pe care eram obligat sã le învãþ pe de rost. Poate cã inteligenþa mea era incapabilã sã priceapã adevãrurile ºtiinþei sau poate cã metodele dascãlilor mei nu au fost cele mai eficiente, dar este cert cã, din momentul în care l-am luat pe "nu pricep" în braþe, nu l-am mai lãsat pînã la sfîrºitul anilor de ºcoalã. Îmi dau seama astãzi cã una dintre marile nenorociri ale sistemului de învãþãmînt din vremea comunismului a avut drept cauzã aceastã logicã binarã care fãcea o distincþie netã între "ºtiinþele umane" ºi "ºtiinþele exacte".
Solomon Marcus este un savant al vremii noastre. Discret ºi modest, departe de ochii veºnic iscoditori ai mass-media, profesorul Marcus are, la cei optzeci de ani ai sãi energia ºi pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al cîtorva zeci de cãrþi de analizã matematicã, informaticã teoreticã, lingvisticã, semioticã, poeticã, aplicaþii ale matematicii în ºtiinþele naturii ºi în ºtiinþele sociale, filozofia ºi istoria ºtiinþei (vezi scurta fiºã bio-bibliograficã de la sfîrºitul volumului), publicate în þãri de pe toate continentele, invitat sã conferenþieze în marile instituþii ºtiinþifice ale lumii, Doctor Honoris Causa ºi premiant al mai multor universitãþi de tradiþie ºi prestigiu, Solomon Marcus este, în aceastã lume a specializãrilor tot mai restrînse, un cãrturar de facturã renascentistã. Opusã tradiþionalei logici binare care traseazã o imaginarã linie de separaþie între "ºtiinþele umaniste" ºi "ºtiinþele umane", viziunea profesorului Solomon Marcus asupra cunoaºterii este una de facturã sinergicã. Potrivit ei, ºtiinþa ºi arta pot merge mînã în mînã ºi fiecare dintre ele se poate îmbogãþi din experienþa celeilalte, aºa cum marea poezie s-a hrãnit din teoriile matematicii sau noul roman francez din cele ale fizicii. Pentru a înþelege lumea în care trãiesc oamenii trebuie sã se aplece cu egalã atenþie, fãrã complexe, asupra tuturor domeniilor cunoaºterii, inclusiv asupra ºtiinþei ºi artei. Marii artiºti trebuie sã fie pãtrunºi de o curiozitate organicã ºi multe dintre secretele universului nu pot fi descifrate decît cu uneltele ºi metodele ºtiinþei. De aceea, toþi marii scriitori, fãrã a fi oameni de ºtiinþã, au cunoscut ºi au aplicat în operele lor teorii ºtiinþifice. Spune Solomon Marcus într-un interviu acordat lui Mihai Cimpoi: "...Eminescu nu face parte din categoria (...) poeþilor-matematicieni, ci dintr-o alta mult mai largã, în care trebuie sã-i includem pe Novalis, pe Paul Valéry, pe Lucian Blaga, pe Camil Petrescu, Nichita Stãnescu ºi pe mulþi alþii care, scriitori fiind, au trãit cu intensitate nevoia umanã de a înþelege lumea, o lume care include ºtiinþa ca o parte esenþialã a ei. Curiozitatea intelectualã este o parte organicã a personalitãþii lor. Eminescu s-a comportat în aceastã privinþã cu întreaga modestie a celui care vrea sã înveþe. (...) Eminescu nu a avut nici un moment intenþia de a deveni matematician, fizician, chimist sau biolog. El nu a fãcut decît sã dea curs imensei sale mirãri în faþa lumii ºi a fãcut un efort considerabil de a înþelege mãcar o pãrticicã din tainele universului." (p. 63) Concluzia acestui fragment, care îl priveºte pe Eminescu, dar, care i se potriveºte de minune ºi lui Solomon Marcus este aceea cã "universul imaginar al poeziei" (prin extensie, al întregii literaturi ºi, de ce nu, al artei) se hrãneºte din "întreaga diversitate a umanului, în manifestãrile sale multiple, logice ºi intuitiv-emoþionale, empirice ºi teoretice" (pp. 63-64).
Toate demersurile literaro-ºtiinþifice ale lui Solomon Marcus au un singur scop: acela de a-l face pe autorul lor sã înþeleagã lumea în care trãieºte. Dacã existã o unitate a lumii, existã ºi o unitate a cunoaºterii umane, care, însã, se realizeazã prin alãturarea fãrã complexe ºi fãrã prejudecãþi a tuturor formelor de cunoaºtere. Nimic din ceea ce poate duce spre cunoaºtere, spre învãþare, nu este exclus. De aceea, teoriile din matematicã, fizicã, biologie, chimie se pot aplica în literaturã, calculatoarele pot contribui la îmbunãtãþirea relaþiei cu cartea, iar ligamentele ºtiinþei pot fi luate uneori din artã.
Viziunea lui Solomon Marcus asupra cunoaºterii este una cumulativã, benignã, din care nimeni ºi nimic nu sînt a priori excluºi. Autorul judecã totul cu propria sa minte, cîntãreºte cu aceeaºi mãsurã binele ºi rãul ºi le expune ca atare, fãrã patimã ºi fãrã idei preconcepute. Din ºtiinþã a învãþat Solomon Marcus felul în care se stabileºte mãsura exactã a lucrurilor ºi a oamenilor ºi chiar textele sale cu potenþial polemic impresioneazã prin impecabila corectitudine a plasãrii accentelor. Exemplar în acest sens este capitolul Dan Barbilian - Ion Barbu. Cu deplinã bunã credinþã, cu seriozitatea ºi lipsa de implicare (u)moralã specifice unui om de ºtiinþã, Solomon Marcus analizeazã personalitatea matematicianului poet sub toate aspectele sale. Elogiind fãrã rezerve opera poeticã ºi activitatea de matematician, analizînd cu pertinenþã activitatea de profesor ale lui Dan Barbilian (Ion Barbu), Solomon Marcus nu trece sub tãcere nici episoadele mai puþin convenabile din viaþa acestuia. În toamna anului 1940, în urma apariþiei Decretului-lege de purificare a funcþionarilor publici, profesorul Dan Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învãþãmîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii sãi de catedrã, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delaþiuni (sã nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: "În interesul moralitãþii ºi prestigiului ºtiinþific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei urmãtoarele informaþii asupra unora din membrii acestui corp, dupã judecata noastrã în grav conflict cu etica noului Stat Legionar sau reprezentînd un nivel ºtiinþific foarte coborît". Pentru ca lucrurile sã fie rotunde, profesorul Marcus citeazã ºi o scrisoare din 1946 expediatã de Dan Barbilian aceluiaºi Simion Stoilow, omul denunþat în anii de maximã teroare ai miºcãrii legionare. Fireºte, aceasta începe cu formula "Mult iubite Domnule Stoilow" ºi conþine pasaje precum acesta: "Sînt laº. Mi-e teamã cã mîine chiar, voiu citi cu spaimã în Dreptatea o improvizaþie în gustul urmãtor, fãcutã sã-mi înnegreascã întreaga zi: Cutezanþa unui profascist notoriu (pentru întreaga discuþie vezi pp. 122-128). Cum spuneam, întregul capitol despre Dan Barbilian (Ion Barbu) este un exemplu despre cum trebuie tratate astfel de subiecte delicate. Întreaga analizã a lui Solomon Marcus este de mare seriozitate ºi complet lipsitã de patimã. La sfîrºitul ei Dan Barbilian nu pierde nimic din statura sa de matematician, poetul Ion Barbu rãmîne unul dintre marii novatori ai limbajului poetic, iar omul Dan Barbilian apare la adevãratele sale dimensiuni, nu întotdeauna de invidiat. Îi admirãm pe primii doi, îl detestãm pe al treilea. Este limpede cã doar un asemenea tip de analizã ar putea duce la închiderea definitivã a altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Cãlinescu.
Întîlnirea extremelor este o carte fundamentalã. Ea combinã poezia ºi matematica, fizica ºi romanul, spaþiul ºi timpul, epistemologia ºi semiotica, calculatorul ºi literatura, filozofia ºi ºtiinþa, identitatea ºi alteritatea. Întrebãrile pe care ºi le pune Solomon Marcus sînt întrebãrile vremii noastre ºi, de aceea, cartea sa se citeºte cu pasiune ºi entuziasm. Nu ºtiu - ºi nici nu conteazã - dacã toate rãspunsurile oferite de autor sînt definitive. Importante rãmîn întrebãrile. Nu este în intenþia lui Solomon Marcus sã dea sentinþe care sã devinã indiscutabile. Dimpotrivã, prin chiar spiritul sãu, cartea invitã la dialog ºi la lãrgirea continuã a cadrului discuþiei, în sensul teoriei lui Gödel. În ultimã instanþã, Întîlnirea extremelor este un manual pentru înþelegerea lumii postmoderne în care trãim ºi o pledoarie foarte convingãtoare împotriva logicii aristotelice a terþului exclus.
Citindu-l pe Solomon Marcus, chiar îmi vine sã mã apuc serios de matematicã, fizicã, biologie, chimie ºi alte materii care au constituit coºmarul anilor mei de ºcoalã.
Solomon Marcus, Întîlnirea extremelor. Scriitori - în orizontul ºtiinþei, Editura Paralela 45, Piteºti, 2005, 308 pag.
|
|
|
Conectare |
|
Ti-ai uitat parola? Solicita una noua aici.
|
|
Sondaj membri |
|
|
Inca nu exista continut pentru acest panou
|
|
Shoutbox |
|
Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.
Nu exista mesaje postate.
|
|
Fusion Rank |
|
|
Căutare în dicţionar |
|
|
Site chess |
|
|
accesari |
|
|
puzzle |
|
|
Matematicieni despre invatamant |
|
Academician Solomon Marcus
In Tribuna Invatamantului nr 926/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
|
De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale |
In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
|
Fata in fata: Profesorul si elevii |
In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
Raport asupra stãrii învãþãmântului matematic românesc
Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007
......
Raport
|
|
HOROSCOP |
|
|
