Pagina principalaArticoleDescarcariIntrebari frecventeForum de discutiiLegaturi pe internetCategorii stiriGalerie fotoCautare Friday, December 08, 2023
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Conducere SSMR
În cadrul Adunãrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:

Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanþa
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmboviþa
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureº
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi sã tacã din gurã cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematicã – 115 ani de apariþie
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevãr ºi bombã de presã
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Prior, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, matematician: Am trait i...
    BIFURCAÞII. Despre ideea de dimensiune ...
    Solomon Marcus - o singularitate nerezol...
    Geometrie si finete
    Matematica si literatura
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anul,...
    Conflicte numai aparente si probleme rea...
    Stiinta, la zile festive si in zile de l...
    David Emanuel -Aniversari Ianuarie 2009
    Omul -institutii: Solomon Marcus
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniversare GRIGORE C MOISIL
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    Matematicile ºi umanismul cel nou
    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a Ga...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    O meserie pe cale de disparitie
    CONCEPTE MATEMATICE ªI FILOZOFICE
    Matematicile - o enigma perpetua
    Un magician numit Newton
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • CITATE CELEBRE
    Aniversarile zilei
    Weblinks
    Pro didactica[15]
    Mate info[15]
    Pro matematica[23]
    Jeux de logique[18]
    Jeux de calcul[20]
    CONCEPTE MATEMATICE I FILOZOFICE
    Postat de marius la 22 September 2008 07:59:23
    CONCEPTE MATEMATICE I FILOZOFICE
    N POEZIA LUI NICHITA STNESCU


    Petre Rau

    Se spune c poeii sunt tentai s ne arate c ei vd ce nu vd alii. Nichita Stnescu, marele magician al cuvintelor i necuvintelor, un generos incurabil, nu putea s nu fie tentat s ne arate lucruri vzute numai de el.
    O surs binecunoscut de generare i expunere a cunotinelor fiind matematica, am fost tentat s aflu ct matematic a cunoscut i a folosit Nichita n creaia sa artistic. Mai precis, ct i cum a folosit poetul n poezia sa conceptele matematice i filozofice ale vremii. Fiind ntrebat de George Arion ntr-un interviu cum se apr de acuzaia c face filozofie n poezia sa, Nichita a rspuns aproape revoltat: "E un fals mpotriva cruia protestez cu toat hotrrea. Poezia este o tain i o lucrare de sine stttoare. Matematicienii i filozofii au tainele lor. E ridicol s transformi un sistem n altul. Din necesitatea versului i nu din concept apar n poezia mea simboluri filozofice. Poetul nu urmrete s afle adevrul, ci sentimentul de adevr. Cnd vreau s citesc adevruri, i citesc pe Marx, Hegel sau Lao Tz. Cnd vreau s citesc politic - iau documente politice. Cnd citesc poezie vreau s citesc poezie, nu precepte. Amestecul prea mare de gnduri duce la improprietatea gndirii."

    Nichita a avut cu siguran unele preocupri matematice. Acest lucru este cu prisosin dovedit n volumul intitulat "Laus Ptolemaei" publicat n anul 1968. Ptolemeu a fost un renumit astronom, matematician i geograf grec, care i-a elaborat lucrrile la Alexandria prin secolul al doilea al erei noastre. Cea mai important lucrare a sa este Matimatiki syntaxis, binecunoscut prin titlul su arab Almagest. Ea conine principalele cunotine de astronomie i geometrie ale vremii, mpreun cu o concepie original a sistemului geocentric. Ptolemeu a lsat lumii i alte lucrri importante, precum i cteva descoperiri i invenii n domeniul mecanicii, opticii i geografiei.
    La Ptolemeu poetul a putut gsi o concepie geometric interesant asupra marelui Cosmos, dar i definirea unor relaii frumoase dintre raiune i bun sim. El i va aminti mai trziu de toate acestea, declarnd c raiunea este cea care "pregtete urmtorul bun sim". n volumul amintit, poetul manifest o nclinare spre adevrurile izvorte din experien, manifestnd un oarecare dispre pentru cunoaterea teoretic bazat pe raionament. Aa cum observ i tefan Augustin Doina, el "cultiv aici logica dinamic a contradiciei pentru a evada din capcana identitii", nefiind interesat de adevruri ontologice directe, ci doar de ceea ce poate deveni omul n trecerea sa prin universul vieii. n acelai timp folosete n exces oximoronul (vezi celebrul vers "Foaie verde de albastru..."), ceea ce-l conduce, remarc tefan Augustin Doina, la o manier admirabil de deconstrucie a realului.
    Recunoaterea operei lui Ptolemeu este pentru poet un act de credin. Lumea creat de savant este ideal i exercit asupra poetului o atracie magic. De aceea el apeleaz chiar la un celebru vers eminescian pentru a sugera i ntri aceast recunoatere: "...Nu pot s cred c a murit, / mirosul lui de om viu / struie n aerul meu. / Gesturile lui mi flutur nc / aerul / i glasul i-l aud n timpane / ca i cum adevrul ar putea / s aib trup omenesc; / ... / Niciodat n-am s nv c el a murit." (Despre moartea lui Ptolemeu).
    Ce pregtire matematic avea Nichita? Chiar el declar lui Boris Buzil ntr-un interviu c a debutat "...n revista de fizic i matematic cu rezolvri de probleme i semnndu-le Stnescu Hristea, elev". ns nu uit s precizeze c: "M-au interesat Dialogurile lui Platon, dar trebuie s mrturisesc c aez mai presus de ele postulatele lui
    Euclid
    pe care le-am parcurs tot atunci, adic n anii formrii mele intelectuale..."
    Se pare c, ntr-adevr, cartea lui
    Euclid
    l-a marcat cel mai puternic pe Nichita, nc de la vrsta cnd nu tia c va scrie poezie. Savantul a lsat lumii o oper monumental prin cartea sa, carte de cpti a multor mini luminate de-a lungul a peste dou milenii. ntr-un interviu acordat lui Nicolae Prelipceanu i aprut n Tribuna la 31 martie 1983, adic exact n ziua n care poetul mplinea vrsta de 50 de ani, Nichita declar: "Una din crile care m-au marcat a fost Postulatele lui Euclid, pe care eu le-am citit ntr-o ediie foarte veche, texte traduse din greac, dac bine-mi aduc aminte, pe care eu le luasem drept texte de geometrie, habar n-aveam c ele aveau s exercite o influen poetic fantastic asupra mea, ulterior."
    Ce a gsit frumos n geometrie Nichita? Heron din
    Alexandria
    spunea: "Geometria i-a format obiectul prin abstracie din cauz c, dintre corpurile fizice care sunt tridimensionale i au materie, geometria a separat materia din ele i a creat corpurile geometrice, adic volumul i prin abstracie a ajuns la punct". Platon, n "Republica", spunea susinea i el c: "Geometrii folosesc figuri vizibile i judec pe ele, dar ei nu se gndesc la aceste figuri, ci la altele, cu care seamn, dar care nu pot fi vzute dect n minte."
    Cele dou laturi contradictorii ale materiei, continuitatea i discontinuitatea, au sugerat unele imagini matematice abstracte precum: numrul ntreg, expresie a unei mulimi discrete de obiecte distincte i indivizibile i ntinderea geometric, adic linie, suprafa, volum, imagine a coninutului nemprit n pri, dar avnd calitatea c se poate divide la nesfrit. Lobacevski susinea c geometria nu este aprioric i ndeprtat de experien, aa cum pretindea Kant cu cteva decenii mai nainte, ci c noiunile ei fundamentale au fost obinute prin simuri, adic sunt expresia experienelor ancestrale ale omului, iar aceasta impune ca relaia dintre geometrie i realitate s fie precizat i prin experiene. Aceste prevederi au fost speculate mai trziu cu succes de Einstein n teoria relativitii.
    Cu privire la definiia punctului, noiune geometric fundamental, se tie c exist numeroase controverse, care dateaz nc din antichitate. Pornind de la faptul c punctul nu are dimensiuni, se nate o ntrebare complex care se refer la inexistena unui echivalent al punctului prin abstractizarea sa n spaiul fizic. Nichita nu gsete o soluie anume, dar obsesia punctului o manifest cu prisosin n poezia sa: "...n univers url un punct / de durerea unui cerc / care-l nconjoar" (Spirit de haiku). Punctul se afl pretutindeni, trebuie doar s tii s-l vezi: "El este / nluntrul / desvrit, / interiorul punctului, mai / nghesuit / n sine dect / nsui punctul...", "... dei e fr margini, e profund limitat..." (Elegia nti - 11 Elegii), i, mai ales, trebuie s-l caui i s-l nelegi: "Ca s te ndoieti de linia dreapt / trebuie s tii mai nti din cte puncte / e fcut..." (Despre viaa lui Ptolemeu - Laus Ptolemaei).
    Unor figuri geometrice Nichita le acord o importan special, dedicndu-le cte un poem ntreg n volumul "Operele imperfecte". Poetul ne pred, n inconfundabilul su stil, adevrate lecii despre cub, cerc i alte figuri geometrice. Iat cteva "definiii" stnesciene de mare subtilitate: "...Ce cub perfect ar fi fost acesta / de n-ar fi avut un col sfrmat!" (Lecia despre cub), sau n "Lecia despre cerc", poem care pare a fi nchinat memoriei lui Arhimede: "Se deseneaz pe nisip un cerc / ... / Dup aceea se izbete cu fruntea nisipul / i i se cere iertare cercului. / Att.".
    n faa perfeciunii unor figuri geometrice poetul se las pur i simplu copleit, motiv pentru care ajunge s cread c acestea ar fi trebuit s fie modele pentru nsi viaa: "Totul ar fi trebuit s fie sfere, / dar n-a fost, n-a fost aa. / Totul ar fi trebuit s fie linii, / dar n-a fost, n-a fost aa. / Ar fi trebuit s fii un cerc subire, / dar n-ai fost, n-ai fost aa. / Ar fi trebuit s fiu un romb subire, / dar n-am fost, n-am fost aa..." (Cntec - Dreptul la timp). Triunghiul, ptratul i alte figuri geometrice mai simple nseamn tot attea forme i grade ale libertii de a gndi. Concepia ptolemeic reabilitat estetic, viziunea sferic a lumii i a ntregului, dimpreun cu stabilitatea dinamic n epicentrul creia se situeaz omul, explic geocentrismul universului su poetic. Infinitul e ontologic i din unghiul su static ndeamn viteza: "...fugeam / de fuga luminii...", pmntul este declarat plat, ntins pe un plan ca o scndur, peste tot sunt doar cifre i zei: "n lipsa ta, s-au nscut cifrele i zeii" (Unul universal), iar geometria i asigur linitea sufleteasc: "...Geometria e linitea / ntmplrii..." (Autobiografie la Belgrad).
    "Nichita Stnescu a avut o vocaie matematic abandonat i inhibat, a profitat de experiena marelui geometru al poeziei care a fost Ion Barbu", spunea prietenul su Victor Ivanovici. Criticul erban Cioculescu, care nu prea l-a susinut pe poet n cronicile sale, spune ns c acesta nu l-a copiat pe Ion Barbu n ermetism, ci i-a ales un drum propriu, adoptnd alte modaliti de expresie ermetic, prin practicarea ilogismelor de tot felul. Iat un exemplu: "Alergam att de repede nct / mi-a rmas un ochi n urm / care singur m-a vzut / cum m subiam - dung mai nti, linie apoi... / Nobil vid strbtnd nimicul, / rapid parte / neexistent / traversnd moartea" (Finish - Epica Magna, 1978), n care eul se identific cu vidul (partea neexistnd) iar spaiul cu nimicul. Este oare sau a fost dorina autorului, se ntreab criticul, de a ilustra spaial ideea de moarte, prin mijlocirea ideii de alergare, pn la identificarea cu linia orizontului? Ce caut atunci vidul i nimicul pe acest traseu?
    Cu o tehnic desvrit, poetul apeleaz deseori la inversarea lumilor cunoscute: materia vie cu cea moart: "Din punctul de vedere al copacilor.../ Din punctul de vedere al pietrelor.../ Din punctul de vedere al aerului..." (Laud omului), prezentul cu trecutul sau viitorul: "...Exist numai ceea ce va fi / numai ntmplrile nentmplate,.../...Tristeea mea aude nenscuii cini / pe nenscuii oameni cum i latr..." (Cntec - Dreptul la timp), timpul astronomic cu cel biologic: "...Mai las-m un minut / Mai las-m o secund / Mai las-m o frunz, un fir de nisip / Mai las-m o briz, o und // Mai las-m un anotimp, un an, un timp." (Viaa mea se ilumineaz), partea cu ntregul sau finitul cu infinitul: "...Stau i ascult / ceea ce e singuratic n mult..." (Invocare), sau "Cu braul drept am dat la o parte noaptea / Artndu-i infinita noapte..." (n drum spre Cartagina), sau nc: "Totul e inversul totului..." (Elegia nti - 11 Elegii).
    Chiar de la nceputul carierei sale poetul a manifestat un deosebit curaj, sfidnd logica tradiional i limbajul natural. Primele sale volume de versuri au fost primite cu mare entuziasm att de public, ct i de o bun parte a criticii. Nicolae Manolescu remarca n revista Contemporanul nr.20 din 1970: "...Poezia nchipuie o lume real, fr gravitaie, imaterial, diafan, n care obiectele lunec dintr-o form n alta, dintr-un contur n altul ca nite misterioase fluide; i totodat o lume a strilor de suflet substanial, dens, n care sentimentele se ating, se lovesc i se rnesc". Curajul manifestat de poet merge pn acolo nct ajunge s contrazic principiile aristotelice de baz ale logicii clasice: al identitii, al necontradiciei i al terului exclus. Btlia la care s-a angajat se bazeaz pe redefinirea conceptelor i ndeprtarea sau sustragerea realului din ele, pentru a sugera sensuri mai largi, sprijinit fiind de metafizica acestora.
    Solomon Marcus face o analiz pertinent a ceea ce nseamn concept n poezia lui Nichita. Cunoscutul matematician i lingvist pornete n analiza sa de la ideea c logica poeziei, spre deosebire de cea a tiinei, are o tendin anticoncepional, pe care o mprtete nsui Nichita n volumul su "Respirri" din 1982, unde afirm: "deci, fenomenul numit poezie, neputnd fi receptat n funcie de un sistem de referin, este un fenomem subiectiv, neputndu-se deci generaliza, un fenomen dei de contiin totui nenoional; el poate da sentimentul ideilor i al zonelor abstracte (neizbutind s fie el nsui niciodat idee sau spaiu concret), poate da sentimentul obiectului i al materiei (nefiind niciodat prin sine nici obiect i nici materie)".
    Poemele lui Nichita pun n micare o serie de concepte geometrice i logice precum punctul, linia, ptratul, cercul, cubul, sfera, numrul, aleph. Solomon Marcus observ: "Conceptele sunt supuse unei desfigurri sadice uneori, unei nceori alteori, dar nu lipsesc nici situaiile n care poetul reine o singur not esenial, pentru a o transforma ntr-o superb metafor". n aceeai idee, tefania Mincu explic btlia poetului n "ntre poesis i poein" astfel: “Nu cu prozaicul se lupt metaforicul stnescian ci cu metafizica conceptului, a modelului, a numrului, a Sistemului”.
    Nichita contest pn i un concept vechi de cnd lumea, acela de numr. Numerele cardinale i ordinale, introduse de Georg Cantor cu peste un secol n urm, au luat natere printr-un proces de abstracie, ignorndu-se att natura obiectelor ct i ordinea lor. Valoarea real a acestor definiii const n simplitatea i generalitatea lor.
    "Itinerarului propus de Cantor, sesizeaz Solomon Marcus, de la mulimi particulare la numr cardinal asociat, deci de la individual la general, de la concret la abstract, Nichita Stnescu i propune, n replic, itinerarul invers, care reintegreaz numerele n concreteea din care ele s-au desprins. n acest fel toate operaiile elementare cu numere sunt abrogate". Iat un exemplu ntlnit n poemul "Alt matematic" din volumul "Mreia frigului": "Noi tim c unu ori unu fac unu, / dar un inorog ori o par / nu tim ct face. / tim ca cinci fr patru fac unu / dar un nor fr o corabie / nu tim ct face. / tim, noi tim c opt / mprit la opt fac unu, / dar un munte mprit la o capr / nu tim ct face. / tim c unu plus unu fac doi / dar eu i cu tine, / nu tim, vai, nu tim ct facem.". i Engels, prelund de la Hegel, spunea ceva asemntor, despre lucrurile abstracte: "Poi mnca mere, pere, dar niciodat fructe".
    Nimeni nu tie azi cum s-a ajuns la noiunea de numr. Ea reprezint una dintre cele mai controversate abstractizri inventat pn acum de mintea omeneasc. Acest concept este supus i n prezent unor vii polemici. De exemplu, e totuna 3+4 i 7? Nici un matematician filozof contemporan n-ar putea rspunde n mod absolut la o astfel de ntrebare. Noiunea, aparent simpl, a condus n timp la concepte mult mai complexe, precum acelea de numr real, raional sau iraional, imaginar sau complex, algebric i transcendent. n legtur cu importana acestor dificulti, poetul i matematicianul Ion Barbu constata, la un moment dat, cu mult candoare: "Criza civilizaiei tiinifice greceti a fost imposibilitatea de a concepe numrul iraional".
    Nichita se simte uneori depit de ideea de numr, unitatea ridicndu-i mari semne de ntrebare: "...Ah sunt un vitreg / i pe deasupra fr de doi / Un strin fa de unu / Un strin de unu / Un strin al unului ..." (Ars poetica), sau cifrele n sine exercitnd pur i simplu asupra sa o atracie magic: "Noi doi / voi patru i ei opt / Ah! Ct de verde pare iarba!" (Haiku). Descurajat, ajunge s declare: "Unul nu este / i nici nu exist." (Numrtoarea - n dulcele stil clasic). Traseul de recuperare a individualului din general, a prii din ntreg, revine obsesiv n multe din textele sale, de exemplu, n "Matematica poetic", "mprirea la doi" .a. Prin aceast abordare se afirm c poetul a devenit un adevrat suporter al "Scrisorilor despre logic" ale lui Constantin Noica, publicate n vremea sa n Viaa Romneasc. Iat un alt exemplu concludent: "...De numrul unu sunt bolnav, / c nu se mai poate mparte / la dou e, la dou sprncene, / la dou urechi, la dou clcie, / la dou picioare n alergare / neputnd s rmie,..." (Elegia a zecea - 11 Elegii).
    Evident, nici logica i nici intuiia nu pot contrazice n vreun fel adevrurile. Altfel spus, ceea ce este adevrat din punct de vedere poetic nu are neaprat i consisten filozofic. Iat nc dou ilogisme legate de conceptul de numr: "Numele cifrei apte reprezentnd apte copaci / este mai mare dect / numele cifrei apte reprezentnd apte furnici" , sau "Nici numere n sine nu se pot gndi / fr trupurile care le poart".
    Se ntmpl ca poetul s contrazic cu bun tiin primul principiu al logicii clasice, anume cel al identitii, folosind imagini poetice n care obiectele se sustrag ncadrrii lor n concepte: "i nici nu rsare acelai soare / ci tot altul dup noroc / mai mic sau mai mare " (Laus Ptolemaei), sau "Nu se poate copacul s fie copac" (Certarea lui Euclid), sau nc "Atom nu se aseamn cu atom", "Animal cu animal nu se aseamn / Frunz cu frunz nu e geamn". Chiar i propria identitate este pus la ndoial: "Nu cum sunt eu sunt eu / ci cum eti tu sunt eu..." (Oraie de nunt - Epica Magna). De fapt, adevratul crez al autorului din acest punct de vedere este dezvoltat pe larg n poemul "Enghidu" din volumul "Dreptul la timp".
    Ca tactic poetic, deseori se recurge la refuzul relaiilor de echivalen care ncadreaz obiectele individuale n clase mai largi de obiecte. Atent cu ceea ce practic se ntmpl cu fiecare dintre ele, obiectele stnesciene sufer o metamorfoz continu care conduce uneori la transformarea unei entiti chiar n opusul ei: "Iubit la nceput i neiubit apoi" (Aleph la puterea aleph).
    Principiul necontradiciei este i el permanent subminat: "Sunt lng tine, dar cheam-m" (Laus Ptolemaei), "apoi iubit i neiubit" (Aleph la puterea aleph). Poetul aplic deseori negaia sensului direct, chiar i n atitudinile i manifestrile concrete pe care le invoc, precum: "Exist-m i ne exist-m / vorb mut! / Cnt-m i tace-m!" (Pasrea Pheonix a Serbiei). Dup cum susine Solomon Marcus, n astfel de sintagme "este vorba nu att de nclcarea principiului logic al necontradiciei, ct de respectarea unui analog pragmatic al acestuia. Limbajul poetic e obligat s compenseze insurecia sa mpotriva definiiilor printr-o dependen mai mare de context; nu numai de contextul sintactic, ci i (de fapt, mai cu seam) de contextul semantic i pragmatic".
    Complementareitatea, care particip la rentregirea lucrurilor, este regsit n puterea uman care mbrieaz i desvrete totul. Chiar i nimicul trebuie explicat n contextul ideii de numr: "Nimicul este numrul acel / Fr de numr i plngnd." ("Luna de la ora trei de ziu", poem scris mpreun cu Aurel Ru).
    Dac unele concepte geometrice i din teoria numerelor reprezint adevrate izvoare de nesecat inspiraie, n schimb matematica discret nu este deloc pe placul poetului. Sinteza datelor statistice, de exemplu, i interpretarea datelor referitoare la fenomenele de mas i provoac dispre: "Una din marile mele dureri de intelectual a fost aceea c nu am tolerat niciodat gndirea statistic asupra umanitii... Literalmente este ngrozitoare gndirea statistic. Nu poi s spui omori 50 ca s salvezi 100. Pe fiecare trebuie s-l iei individual. Dac unul dintre ei era Shakespeare sau Mozart?", (interviu luat de Mihai Sin i aprut n numrul 4 al revistei Vatra din aprilie 1973).
    Exist, desigur, mult mai multe frumusei ale matematicii pe care Nichita nu a avut ansa s le fi cunoscut, altfel cu siguran le-ar fi surprins n poemele sale. S-a oprit la punct, linie i cerc, dar lipsete minunata elips, cea care are unele proprieti miraculoase, printre care aceea c orice raz dintr-unul din focarele ei se reflect n cellalt focar. Lipsete numrul de aur sau proporia divin, cu mari implicaii n estetic, lipsesc concepte minunate precum curbura spaiului, infiniii mici, geometriile neeuclidiene sau riemanniene i multe altele.
    Infinitul a fost i rmne una din cele mai spinoase probleme ale raiunii umane. Marele matematician Gauss spune despre el aproape poetic: "infinitul este numai un fel de a vorbi". Acesta ns nu reprezint nici un pericol atta timp ct omul finit nu va face greeala s priveasc infinitul ca pe ceva limitat. Infinitul are i o proprietate interesant, descoperit chiar de Galilei, anume aceea c o mulime este infinit dac "o parte a ei este egal cu ntregul". n abordarea problemei infinitului (i nu numai) Nichita Stnescu nu este un adept al logicii, ci recurge la intuiie, despre care Poincar spunea: "...se pare c te nati geometru, adic intuitiv, sau analist, adic logician". Din acest punct de vedere poetul rmne un geometru, adic un intuiionist convins pn la captul vieii. Despre intuiioniti se spune c se bazeaz deseori pe incontient, unde ideile vin din senin, sau pe inspiraie, dar numai n urma unui efort contient.
    Spre deosebire de Lucian Blaga, care vede n poet un "potenator" al misterului, la Nichita poetul nu se mai mulumete doar s admire i s amplifice misterul, ci devine un creator de mister: “Foc crmid peste zid de cas / Cuvntul care-l zic e pus pe mas / i de mncare este“ (Defimarea rului - Epica Magna). Nichita este un sensibil al lucrurilor pe care le descoper i le simte. Din acest motiv temele i motivele fundamentale preferate sunt groaza de lume i nostalgia dup lumi ndeprtate (Ghilgame, Euclid, Ptolemeu .a.).
    Conceptul de timp ocup un loc central n poezia lui Nichita. Poetul este obsedat permanent de metamorfoza lucrurilor, motiv pentru care timpul stnescian apare ca fiind indisolubil legat de memorie, ca un timp al amintirilor: "Memoria nu se repet, ci adaug,... Memoria poart i numele de Timp" spune el n volumul "Respirri". Poetul este perfect contient c timpul amintirii, al tririi, submineaz totui timpul cronologic. Timpul subiectiv este mai scurt cnd trim evenimente mai bogate i asta o observ excelent Nichita n "Laus Ptolemaei": "Ptolemeu mi-a zis: / - Dou sunt felurile firii de a fi: / starea belugului de timp la ndemn / adic starea contemplrii / i starea lipsei de timp, adic / starea crizei / ..../ - Contemplaia, adic staticul firii / cel care din plictiseal se schimb pe sine; / criza de timp, adic, / starea firii care din oboseal / rmne-mbrcat n vechea sa hain, / n scutecul naterii sale". Timpul-memorie este obsesiv, dar poetul nu este interesat de o etap anume, ci doar de trecerea, repetat la infinit, de la o etap la alta. Exist o lege matematic, de care poetul se pare c are cunotin, care exprim psihologia percepiei temporale, sugerat de Jean Piaget i susinut de ali cercettori din coala sa. Ea spune c printr-un logaritm sau, ntr-o viziune mai recent, printr-o rdcin ptrat, putem exprima timpul subiectiv (psihologic) n raport cu cel obiectiv (cronologic). n ambele cazuri ns, primul este mai lent dect al doilea. Rmnerea n urm a omului n btlia sa cu natura este una din marile drame ale existenei umane, fapt care provoac ngrijorarea poetului: "i nici nu exist neles ci numai/ nelegere" (A inventa o floare) sau, "n lumea supra-simultan / trupul meu i cu trupul meu / se compun cu trupul meu" (Certarea lui
    Euclid
    ).
    Pentru poet percepia este n primul rnd vizual, iar punctul de optim vizibilitate este de puterea numrabilului sau de puterea continuului, echivalentele simbolurilor matematice de reprezentare a primelor dou categorii de infinii: aleph0 i aleph1. Dei abordarea infinitului este o ncercare curajoas, totui elanul manifestat de poet rmne iluzoriu, nct e nevoit s recunoasc dezamgit: "Aleph la puterea Aleph / nu e cu putin" (Aleph la puterea aleph). Legea lui Weber i Fechner (cei care au pus nc din secolul trecut bazele psihofizicii), susine c: "Omul percepe lumea nconjurtoare dup o lege logaritmic, n sensul c senzaia este logaritmul excitaiei (stimulului)." Altfel spus, la un ir de excitaii msurabile, aflate n progresie geometric, senzaiile noastre de rspuns, presupuse i ele msurabile, variaz n progresie aritmetic. Legea are astzi largi aplicaii n biologie i psihologie. Ea ne spune c omul poate domoli ritmurile naturii prin logaritmare. A tiut sau a intuit Nichita aceast lege?
    Poetul este deosebit de inventiv atunci cnd intuiete legitimarea logic a lumilor posibile, dei ideea o tim nc de la Leibniz. Terenul este n acest caz fertil, o astfel de logic permite aproape orice, este indulgent chiar i cu unele paradoxuri celebre. n poezia "Certarea lui Euclid" poetul susine: "Nu pot s cred c frunza e verde i att / i-n cealalt lume simultan ea este ahov / i-n cealalt lume simultan este sirip / i-n cealalt lume este ep / n cealalt up / i-n toate celelalte este cum este", iar n poemul "Enghidu" din volumul "Dreptul la timp" sunt prezentate curajos lumi paralele n care se regsete nsui poetul: "...Mi-am ntins privirea i ea a ntlnit un copac / i el a fost!...", sau "eu nu voi mai fi, cci un lucru asemenea altuia / nu exist...".
    n filozofia poetului intuiia nu este ridicat la rang de valoare a creaiei, adevrul intuitiv fiind deseori ocolit cu bun tiin. Poetul se ndeprteaz foarte mult i de logic, tot n mod contient. Ocolind tautologia aproape n fiecare vers, silogismele apar construite deseori din propoziii vdit false. Probabil din aceste motive poetul a fost acuzat c a abuzat de ilogisme. Demonstraiile sunt simple, bazate pe raionamente cu premise arbitrare, contradictorii, uneori forate, alteori inversate. Doar recurena pare a fi un instrument potrivit cu care poetul reuete s ncheie cu succes unele demonstraii.
    Poetul reabiliteaz adevrul logic abia nspre maturitate, cnd utilizeaz i adevruri matematice bazate pe raiuni. Alexandru Condeescu susine c: "Nichita Stnescu nu atinge dect rar i spre sfrit treapta sa cea mai nalt - raiunea - rar recunoate adevrurile cutate 'orbecind' printre paradoxurile fiinei care este, ca i realul, o venic devenire mistuit de timp".
    Cnd inventeaz "necuvintele" poetul devine cu adevrat un "raionalist". Noiunii de necuvnt nu i s-a stabilit nc un echivalent, dar cel mai probabil s-ar putea crede c acesta este desemnat prin "inefabil". Nichita a neles corect c srcia conceptelor i a cuvintelor n raport cu infinitatea lucrurilor genereaz ambiguiti, polisemie i imprecizie. Ludwig Wittgenstein n "Tractatus Logico-Philosophicus" susine c metaforele i expresiile metaforice sunt, prin natura lor, ambiguiti. Neatenia n folosirea cuvintelor i a simbolurilor duce n mod inevitabil la paralogisme. Poezia folosete limbajul natural, ns ntr-o form aureolat i adugnd cuvntului o serie de proprieti logice care joac adesea un rol decisiv. Limba are astfel capacitatea de a sugera sensuri diferite printr-un singur termen sau de a transpune, a aliena semnificaiile, iar toate acestea au un efect fericit n poezie.
    Credina lui Nichita era aceea c, dup ce au fost rostite, cuvintele mor, dispar n semne abstracte, nu mai sunt vii. De aceea el recurge la definirea unor stri, lucruri sau fenomene, prin utilizarea abundent a necuvintelor, a cuvintelor neinventate nc, sau a seturilor de cuvinte care nlocuiesc un cuvnt care nu s-a mai spus. Prin necuvinte poetul gsete “elementele primordiale ale poeziei aa cum se nasc ele“. n faza de maturitate poetul privete cuvntul nu ca pe un semn lingvistic ci ca pe un obiect. Necuvntul poate sugera o definiie a ceea ce nu a fost sau nu poate fi definit: "Poezia este ochiul care plnge / Ea este umrul care plnge / ochiul umrului care plnge / Ea este mna care plnge / ochiul minii care plnge / Ea este talpa care plnge / ochiul clciului care plnge / O voi, prieteni / poezia nu este lacrim / ea este nsui plnsul / plnsul unui ochi neinventat / lacrima ochiului / celui care trebuie s fie frumos, / lacrima celui care trebuia s fie fericit." (Poezia). Iat i alte "definiii" logice ale unor lucruri care par a nu suporta definiii: "abur plutind deasupra lucrurilor", "umbr de aur n contiin, pe care o arunc structura materiei".
    Astfel, Nichita ne ofer ansa s ne apropiem de poezia i gndurile sale, pentru a-l nelege. Metodele propuse sunt tot attea instrumente noi de cercetare, att pentru a-l descoperi pe el ca poet i vizionar, ct i pentru a ne descoperi pe noi nine.
    Adevrul filozofic n poezia lui Nichita nu este unic, doar exprimarea lui este unic. El nu este nfiat niciodat ca o oglindire fidel a realitii obiective n gndire, ci mai degrab ca o aproximare limitat a realitii. Poetul prefer mai muli zei deodat, iar adevrurile sunt mereu supuse unor procese de schimbare i transformare, independent de voina uman, prezentndu-ni-se sub cele mai diverse forme i n locurile cele mai neateptate, lovindu-ne dureros prin fora lor efemer. Poetul nu este de acord cu ceea ce afirma cndva filozoful Descartes: "nefiind dect un adevr despre un lucru, acel care-l gsete tie tot ce se poate ti despre el". n legtur cu acest subiect Alexandru Condeescu remarca: "Adevrul pentru Nichita Stnescu este o stare dinamic, acceptnd n consecin o pluralitate de sisteme de referin" i "gndirea sa multiplic la infinit punctele de vedere, ..., nucete logica bunului sim familiar i ocrotitor".



    2003-08-17
    www.agonia.ro

    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Sondaj membri
    Inca nu exista continut pentru acest panou
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Site chess
  • Site sah
  • Chess, nivel avansati
  • accesari
    puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra strii nvmntului matematic romnesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007