 |
Navigare |
 |
 |
Conducere SSMR |
 |
In cadrul Adunării Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:
Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
|
 |
Adrese de filiale ale SSMR |
 |
 |
Reviste ale SSM |
 |
 |
Matematica in presa |
 |
 |
Carti care trebuie citite |
 |
Traian Lalescu-un nume peste ani
Varietati conexe, LIVIU ORNEA
Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
Numerele naturii, IAN STEWART
Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
Doar sase numere, MARTIN REES
|
 |
Evenimente |
 |
Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
|
 |
Concursuri de matematica |
 |
 |
Edituri |
 |
 |
Cele mai noi articole |
 |
 |
Reviste de matematica |
 |
 |
CITATE CELEBRE |
 |
 |
Aniversarile zilei |
 |
 |
Weblinks |
 |
|
 |
Matematicile ºi umanismul cel nou
Postat de marius
la 30 October 2008 19:45:35
|
 |
Matematicile ºi umanismul cel nou - note pe marginea unui text din 1940 al lui Dan Barbilian -
Bogdan Suceavã
28.12.2005
În 1940, atunci când se pregãtea pentru obþinerea unei promovãri universitare, Dan Barbilian a scris un material intitulat Notã asupra lucrãrilor ºtiinþifice, publicat de I. E. Torouþiu, în Bucureºti. Acest material conþine o prefaþã intitulatã Formaþiunea matematicã ºi este unul dintre cele mai relevante texte pentru înþelegerea viziunii integratoare a autorului asupra unor domenii diferite ale creaþiei, aºa cum ar fi de pildã matematica ºi poezia. Analogia e purtatã pânã la nivelul unei descrieri a r0;desãvârºirii figurii armonioase a lumiir1;, o idee care nu e departe de temele centrale ale liricii lui Ion Barbu. Textul aminitit mai sus a fost reluat integral în volumul I al Operei matematice, apãrut la Editura didacticã ºi pedagogicã în 1967 (p. 7-63) în îngrijirea lui P. Mocanu ºi cu o prefaþã de Gh. Vrãnceanu. Un text care poartã un titlu similar, Formaþia matematicã, dar care nu este la fel de detaliat ca ºi cel din 1940, a apãrut prima oarã fragmentar în Secolul XX, din 2 februarie 1964, p. 40-44, în Luceafãrul din 10 aprilie 1965, ºi apoi în Amfiteatru, numãrul din mai 1968, pentru a fi reluat integral în ediþiile de Pagini de prozã editate de Dinu Pilat în 1968 ºi, respectiv, în 1970. Acest text a fost selectat în volumul doi al ediþiei de Opere, apãrut la Editura Univers Enciclopedic în 2000, p.315-318, în timp ce textul din 1940 nu a mai fost, din nefericire, inclus în aceastã nouã ediþie, îngrijitã de M. Coloºenco ºi prefaþatã de Eugen Simion. Opþiunea editorilor din 2000 e întrucâtva surprinzãtoare, deoarece ei menþioneazã cã textul selectat sub titlul Formaþia matematicã r0;dateazã din 21 noiembrie 1954, când a fost prezentat, sub formã de prelegere, la întâlnirea colegialã a seriei 1914 de la Liceul Gh. Lazãr din Bucureºti.r1; Altfel spus, textul selectat de dl Coloºenco pentru ediþia de Opere din 2000 nu se situeazã prin intenþia ºi contextul în care a fost redactat la nivelul de rigoare ºi minuþiozitate al textului din 1940, care fusese conceput pentru cerinþele vieþii universitare. Abia textul intitulat Formaþia matematicã ºi publicat în 1940 conþine un potenþial de originalitate ºi profunzime care le fac demne ºi azi de interesul nostru.
Ideea importantã, foarte bine subliniatã în textul din 1940 într-o formã care nu pare a fi reluatã astfel altundeva, e aceea cã matematicile contribuie constituirii unui r0;eclectism luminatr1; pe care Barbilian nu ezitã sã-l descrie drept r0;umanismul cel nour1;. Pentru a reprezenta despãrþirea lui de profesorul Landau, cãtre care Gh. Þiþeica îl îndumase ca posibil conducãtor de doctorat, Barbilian scrie cã teoria numerelor, r0;aºa cum o concepea Landaur1; este nu mai puþin decât r0;o întrecere de formule de evaluare asimptoticãr1;. Ceea ce el cãuta în matematici era altceva, o viziune pe care aceastã r0;întrecere de formuler1; era departe sã o satisfacã. Ceea ce Barbilian invocã în 1940 e un lucru nu lipsit de oarecare spectaculozitate: r0;universul moral al conceptelorr1;, cel care ar asigura unitatea de puncte de vedere asupra unor domenii diferite. Referinþa cea mai importantã pe care Barbilian o face în acest text e la Programul de la Erlangen, enunþat iniþial de Felix Klein în 1872. Ideea Programului de la Erlangen era o nouã structurare a geometriei epocii. Pânã atunci, geometria conþinea un mare numãr de teoreme, a cãror demonstraþie era dedusã din axiome, fãrã a fi subscrise unei alte structuri decât a celei sugerate de originea axiomaticã. Sistemul axiomatic care se folosea pe atunci era cel al lui Euclid (contribuþia hotãrâtoare a lui David Hilbert la structurarea definitivã a fundamentelor geometriei avea sã fie realizatã în perioada 1891-1902). Marea inovaþie pusã în evidenþã de Klein a fost aceea de a subscrie geometria unei viziuni structurate de teoria grupurilor. Mai precis, structuri similare la nivelul grupurilor de transformãri ale unor geometrii pun în evidenþã relaþii între aceste geometrii. Faptul cã unele proprietãþi geometrice se regãsesc dintr-o geometrie în alta poate fi explicat prin relaþii la nivelul grupurilor. Astfel, în oceanul de teoreme cu legãturi misterioase de la unele cãtre altele apare, sub influenþa contribuþiei lui Klein, o structurã. De notat cã cea mai celebrã contribuþie a lui Gheorghe Þiþeica, conducãtorul de doctorat al lui Barbilian, este tot în prelungirea ideilor Programului de la Erlangen. Aºa cã referinþa lui Barbilian din textul pe care îl propunem aici spre recitire nu include nici un element suprinzãtor, nici o referinþã neacoperitã de profunzime. ªi aceastã referinþã serveºte unei descrieri neaºteptate, cea a unui nou umanism.
Iatã aºadar cel mai relevant pasaj din lucrarea publicatã în 1940: r0;Personal mã consider un reprezentat al programului de la Erlangen, al acelei miºcãri de idei care, în ceea ce priveºte întinderea consecinþelor ºi rãsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuit Discursului Metodei sau Reformei însãºi. Specializãrii strâmte ori tehnicitãþii opace, de dinainte de Erlangen, se substituie un eclectism luminat. El continuã adâncirea fiecãrei teorii în parte, fãrã sã piardã din vedere omogeneitatea ºi unitatea întregului. Astfel, cercetarea matematicã majorã primeºte o organizare ºi orientare învecinate cu aceea a funcþiunii poetice, care, apropiind prin metaforã elemente disjuncte, desfãºurã structura identicã a universului sensibil. La fel, prin fundarea axiomaticã sau grupal-teoreticã, matematicele asimileazã doctrinele diverse ºi slujesc scopului ridicat de a instrui de unitatea universului moral al conceptelor. În acest chip ele înceteaza de a mai fi o laborioasa barbarie ci, participând la desãvarºirea figurii armonioase a lumii, devin umanismul cel nou.r1;
În acest pasaj e descris întregul interes teoretic al lui Dan Barbilian cãtre fundamentele geometriei ºi cãtre cercetãrile în domeniul algebrei (unde numele lui rãmâne legat de un domeniul activ ºi astãzi în cercetare, cel identificat de Clasificarea din 2000 a Subiectelor Matematice cu numãrul 51C05, v. de exemplu http://www.ams.org/msc/). Astfel, pe baza pasajului de mai sus, s-ar putea adresa întrebarea: ce este important în matematici? Ce este semnificativ? Demn de interes nu e aspectul calculatoriu, r0;laborioasa barbarier1;, ci r0;învingerea dificultãþilorr1; (cum scrie el altundeva) în sens strict teoretic ºi conceptual, adicã obþinerea unui principiu unificator, ridicarea la nivel de concept. De exemplu, o astfel de idee a fost dusã pânã la capãt în cele patru substanþiale lucrãri dedicate procedurii de metrizare (care azi îi poartã numele), publicate în perioada 1958-1962 în Studii ºi cercetãri matematice. Ideea nu e diferitã de cea exprimatã ºi în poezie: r0;Poetul ridicã însumarea/ De harfe rãsfirate ce-în zbor invers le pierzi/ ªi cântec istoveºte [...].r1; Analogiile nu sunt paradoxale; ele ar putea fi, desigur, continuate, iar o discuþie detaliatã a acestor idei nu ar fi nici astãzi lipsitã de interes.
Notã: O primã versiune a acestui articol a apãrut în revista Familia, în nr. 10 din octombrie 2005.
http://atelier.liternet.ro/articol/3105/Bogdan-Suceava/Matematicile-si-umanismul-cel-nounote-pe-marginea-unui-text-din-1940-al-lui-Dan-Barbilian.html
|
 |
Comentarii |
 |
Nu exista comentarii postate.
|
 |
Posteaza comentariu |
 |
Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
|
 |
Evaluari |
 |
Evaluarea este disponibila doar membrilor.
Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.
Nu au fost postate evaluari.
|
|
 |
Conectare |
 |
Ti-ai uitat parola? Solicita una noua aici.
|
 |
Sondaj membri |
 |
Inca nu exista continut pentru acest panou
|
 |
Shoutbox |
 |
Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.
Nu exista mesaje postate.
|
 |
Fusion Rank |
 |
 |
Căutare în dicţionar |
 |
 |
Site chess |
 |
 |
accesari |
 |
 |
puzzle |
 |
 |
Matematicieni despre invatamant |
 |
Academician Solomon Marcus
In Tribuna Invatamantului nr 926/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale |
In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
Fata in fata: Profesorul si elevii |
In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
Raport asupra stãrii învãþãmântului matematic românesc
Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007
......
Raport
|
 |
HOROSCOP |
 |
|