|
Navigare |
|
|
Conducere SSMR |
|
Ãn cadrul Adunãrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:
Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Ãena Marcel - Membru
Ãigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
|
|
Adrese de filiale ale SSMR |
|
|
Reviste ale SSM |
|
|
Matematica in presa |
|
|
Carti care trebuie citite |
|
Traian Lalescu-un nume peste ani
Varietati conexe, LIVIU ORNEA
Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
Numerele naturii, IAN STEWART
Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
Doar sase numere, MARTIN REES
|
|
Evenimente |
|
Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
|
|
Concursuri de matematica |
|
|
Edituri |
|
|
Cele mai noi articole |
|
|
Reviste de matematica |
|
|
CITATE CELEBRE |
|
|
Aniversarile zilei |
|
|
Weblinks |
|
|
|
Conflicte numai aparente si probleme reale care trec neobservate
Postat de marius
la 13 May 2009 19:38:13
|
|
Conflicte numai aparente si probleme reale care trec neobservate
Declaratia de la Bologna, semnata de 29 de tari europene, este privita cu un ochi tot mai critic, pe masura ce consecintele ei devin tot mai clare. Nemultumirile sunt vizibile deopotriva la filologi si la matematicieni. In rO educatie fara sufletr0; (rIdei in dialogr0; 1 (52), 2009), Tereza-Brandusa Palade critica universitatea care reduce omul la un simplu mecanism si care produce absolventi avand drept unic scop gasirea unui loc de munca financiar aaantajos. Pentru Ciprian Ciucu (rDilema vecher0;, 18.02.2009) exista o opozitie intre rstiintele umanister0; si rstiintele informaticii si ale tehnologieir0;; acestea din urma produc ro valoare economica adaugata cu mult mai mare (si mai usor de masurat)r0; decat cele dintai, care, se intelege, au in schimb avantajul de a contribui la dezvoltarea noastra spirituala. In acelasi numar din rDilema vecher0;, intr-un rArgumentr0; semnat S.G., se exprima ingrijorarea fata de o posibila societate in care filologia, filozofia, artele frumoase si istoria ar disparea, fiind inlocuite cu informaticieni, economisti si politicieni. In aceeasi linie de gandire, specialistul in softuri de gestiune bancara este pus de Ioana Bot in contrast cu filologul: primul aduce bani, al doilea nu. Punctul pe i l-a pus Alexander Baumgartner, care, intr-o frumoasa carte rBuna dimineata filosofier0; (2008) si in dialogul sau cu Horia-Roman Patapievici (Canalul Cultural al TVR, 27.02.2009), a condamnat rprimatul eficientei imediatetiir0; si risteria specializariir0;, deplangand si reducerea invatamantului filozofiei, in ciclul preuniversitar, la o singura ora si aceea in clasa terminala. Rezumand, nemultumirile se refera la inlocuirea perspectivei ample cu aceea rde azi pe mainer0;; inlocuirea accentului pe dezvoltarea personalitatii umane cu o instructie de procedee, pur instrumentala; in loc de o gandire rcu capul taur0;, preluarea rezultatelor gandirii altora. Dar, daca ramanem in acest cadru, limitat la consecintele Declaratiei de la Bologna, nu intelegem prea bine ce se intampla si cum depasim dificultatile. Pentru a ne referi la un singur aspect, nu numai filozofii se plang de atentia insuficienta acordata disciplinei lor; se plang si istoricii, si literatii, si chimistii etc. Dar nimeni nu propune ce anume sa se scoata pentru ca lor sa li se acorde mai multe ore. Intreaga discutie se poarta ca si cum fiecare disciplina traieste pe cont propriu, uitandu-se ca anumite fiinte umane aflate la o varsta frageda trebuie sa le invete pe toate. rDaca nu gasim solutii, inseamna ca am definit prea stramt problema cu care ne confruntamr0; r11; observa H.R. Patapievici, in concluzie la discutia cu Baumgartner. Trebuie deci sa largim cadrul si sa observam ca nu este vorba aici numai de Bologna si nu e vorba in primul rand de Bologna, ci de faptul ca intregul invatamant, de la gradinita si scoala primara, trecand prin gimnaziu si liceu si culminand cu universitatea, este conceput pe o baza predominant imperativa si nu interogativa, instrumentala si nu culturala; ca disciplinele scolare nu comunica intre ele aproape deloc, metabolismul lor este aproape inexistent; ca nu numai rstiintele umanister0; sunt victime ale acestei mentalitati, ci toate disciplinele scolare si universitare. Atunci cand lucrezi intr-un anumit domeniu si ajungi sa-i traiesti toate subtilitatile si dificultatile, ai tendinta de a-l investi cu o umanitate superioara altor domenii, pe care le cunosti numai din exterior, deci mai superficial, mai schematic. Cei care vin dintr-o lunga experienta de viata in discipline stiintifice si/sau tehnologice stiu ca la fel de legitim ca sloganul rSa umanizam tehnologia cu ajutorul arteir0; ar putea fi si sloganul rSa sporim umanitatea artei cu ajutorul stiintei si tehnologieir0;. Relatia este simetrica, iar daca pare altfel, aceasta se intampla numai din cauza ca umanitatea artei este explicita, pe cand aceea a stiintei si tehnologiei este de obicei numai implicita, ascunsa, pretinzand un efort pentru a o pune in evidenta; efort pe care, in mod regretabil, scoala il neglijeaza. Bolile universitatii nu fac decat sa le continue si sa le amplifice pe cele ale invatamantului primar, gimnazial si liceal; daca vrem sa taiem raul de la radacina, acolo trebuie sa lucram in primul rand. Sa nu dam vina pe Bologna mai mult decat este cazul.
Acad. Solomon Marcus
Articol preluat din Tribuna Invatamantului, nr. 991-2009 http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=998&cat=111
|
|
Evaluari |
|
Evaluarea este disponibila doar membrilor.
Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.
Nu au fost postate evaluari.
|
|
|
Conectare |
|
Ti-ai uitat parola? Solicita una noua aici.
|
|
Sondaj membri |
|
Inca nu exista continut pentru acest panou
|
|
Shoutbox |
|
Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.
Nu exista mesaje postate.
|
|
Fusion Rank |
|
|
Căutare în dicţionar |
|
|
Site chess |
|
|
accesari |
|
|
puzzle |
|
|
Matematicieni despre invatamant |
|
Academician Solomon Marcus
In Tribuna Invatamantului nr 926/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale |
In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007
Tribuna Invatamantului
Academician Solomon Marcus
|
Fata in fata: Profesorul si elevii |
In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007
Tribuna Invatamantului
Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
Raport asupra stãrii învãþãmântului matematic românesc
Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007
......
Raport
|
|
HOROSCOP |
|
|