Pagina principalaArticoleDescarcariIntrebari frecventeForum de discutiiLegaturi pe internetCategorii stiriGalerie fotoCautare Friday, December 08, 2023
Navigare
Pagina principala
Articole
Contactati-ne
Conducere SSMR
În cadrul Adunãrii Generale a SSMR din data de 25 noiembrie 2017a fost ales Consiliul Director al Societãții de Știinte Matematice din România pentru mandatul 2017-2022:

Gologan Radu - Președinte
Boskoff Wladimir-Georges - Prim-vicepreședinte
Gherghe Cãtãlin - Director-general
Angelescu Nicolae - Vicepreședinte
Berinde Vasile - Vicepreședinte
Beznea Lucian - Vicepreședinte
Chiș Mihai - Vicepreședinte
Mîrșanu Alexandru-Gabriel - Vicepreședinte
Pãltãnea Eugen - Vicepreședinte
Perianu Marius - Vicepreședinte
Sanda Nicolae - Vicepreședinte
Ștefãnescu Doru - Vicepreședinte
Alexandrescu Cristian - Membru
Cipu Mihai - Membru
Constantinescu Gabriela - Membru
Dragomir Lucian - Membru
Haiducu Marian - Membru (Filiala Argeº)
Marinescu Dan Ștefan - Membru
Mortici Cristinel - Membru
Olteanu Mircea - Membru
Suciu Nicolae - Membru
Trifu Mircea - Membru
Þena Marcel - Membru
Þigoiu Victor - Membru
Vãcãrețu Daniel - Membru
Adrese de filiale ale SSMR
  • SSMR
  • SSM Filiala Arges
  • SSM Fliala Bistrita Nasaud
  • SSM Filiala Brasov
  • SSM Filiala Buzau
  • SSM Filiala Bucuresti
  • SSM Filiala Constanþa
  • SSM Filiala Craiova
  • SSM Filiala Dâmboviþa
  • SSM Filiala Iasi
  • SSM Filiala Mangalia
  • SSM Filiala Maramureº
  • SSM Filiala Mehedinti
  • SSM Filiala Prahova
  • SSM Filiala Salaj
  • SSM Filiala Vaslui
  • Reviste ale SSM
  • Gazeta matematica, seria A
  • Gazeta matematica, seria B
  • Bulletin Mathematique de la Societe des Sciences Mathematiques de Roumanie
  • Gazeta matematica- Supliment
  • Revista de matematica Grigore Moisil
  • Revista "Raliul Centenarelor"
  • Matematica in presa
  • Matematica si arta: in cautarea numitorului comun. Interviu cu Solomon MARCUS
  • Bogdan Suceava: "Cel mai important ar fi sã tacã din gurã cei care nu se pricep"
  • Arta infinitului: istorie, matematica, imposibil
  • Gazeta Matematicã – 115 ani de apariþie
  • Specializarea in matematica romaneasca se reduce la absurd
  • Scoala ajuta politicul
  • Gazeta matematica. o revista de cand Romania
  • Ei sunt Bela Karoly ai matematicii
  • Despre profesorul Daniel Breaz, între adevãr ºi bombã de presã
  • Formula matematica pentru parcarea perfecta.
  • Gheba, omul care a scos la tabla tara intreaga
  • Carti care trebuie citite
  • Traian Lalescu-un nume peste ani
  • Varietati conexe, LIVIU ORNEA
  • Marea teorema a lui Fermat, SIMON SINGH
  • Numerele naturii, IAN STEWART
  • Cufarul lui Newton, LOUP VERLET
  • Ecuatia care nu a fost rezolvata, LIVIO MARIO
  • Universul intr-o coaja de nuca, Hawking, Stephen
  • Banda lui Mobius, PICKOVER, CLIFFORD A.
  • Doar sase numere, MARTIN REES
  • Evenimente
  • Olimpiada Internationala de Matematica 2008, 10-22 iulie Spania -2008
  • International Mathematics Competition for University Students, 25-31 iulie 2008, Blagoevgrad, Bulgaria IMC
  • Concursuri de matematica
  • Alexandru Myler
  • Lumina Math
  • Concursul Arhimede
  • Concursul Cangurul
  • Concursul Winners
  • Edituri
  • Carminis, Pitesti
  • Prior, Bucuresti
  • Infarom,Bucuresti;
  • Cele mai noi articole
    Solomon Marcus, matematician: Am trait i...
    BIFURCAÞII. Despre ideea de dimensiune ...
    Solomon Marcus - o singularitate nerezol...
    Geometrie si finete
    Matematica si literatura
    Se schimba Guvernul, se înnoieste anul,...
    Conflicte numai aparente si probleme rea...
    Stiinta, la zile festive si in zile de l...
    David Emanuel -Aniversari Ianuarie 2009
    Omul -institutii: Solomon Marcus
    DAVID EMANUEL
    10 ianuarie - Aniversare GRIGORE C MOISIL
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    Matematicile ºi umanismul cel nou
    Povestea lui Sebastian Kaufmann ºi a Ga...
    Alta matematica
    Ai nostri tineri
    Cat valoreaza o diploma
    Bacalaureat: temã ºi variaþiuni
    O meserie pe cale de disparitie
    CONCEPTE MATEMATICE ªI FILOZOFICE
    Matematicile - o enigma perpetua
    Un magician numit Newton
    Fereastra spre regresie
    Sub semnul astrelor
    Reviste de matematica
  • RECREATII STIINTIFICE
  • CITATE CELEBRE
    Aniversarile zilei
    Weblinks
    Pro didactica[15]
    Mate info[15]
    Pro matematica[23]
    Jeux de logique[19]
    Jeux de calcul[21]
    Alta matematica
    Postat de marius la 22 October 2008 00:36:58
    Alt matematic

    de Nichita Stnescu

    Nichita Stnescu este unul dintre cei mai mari creatori de litertur ai Romniei. Nscut la Ploieti ntr-o familie de intelectuali, urmeaz liceul din localitatea natal pentru ca mai apoi s termine Facultatea de Filozofie din Bucureti. Debuteaz editorial cu volumul de poezii r0;Sensul iubiriir1; n 1960 prin intermediul cruia reuete s realizeze o spectaculoas mitologizare a lumii. n aceast prim instan a desvririi sale ca poet raportul dintre eul liric i lume este perceput senzorial, sensul iubirii devenind chiar sensul lumii, poezia oglindind universul sufletului i are ca principal atu sacralizarea.
    n primul rnd titlul acestei poezii are o semnificaie profund. Din start poetul desluete faptul c nu este vorba de matematica pe care fiecare dintre noi o cunoate (mai mult sau mai puin); se observ dorina eului liric de a arta i un alt mod n care se poate vedea lumea. Matematica este perceput ca o unealt vital pentru fiecare persoan, prin intermediul ei lumea i triete destinul, s-ar putea spune c ea are un rol de interfa a fiinei umane cu tot ceea ce exist n jur. O astfel de matematic, rigid n formele ei definitorii, trebuie schimbat, din punctul de vedere al poetului. Lumea are nevoie de elemente abstracte pentru a simii cu adevrat viaa. Iubirea trebuie aezat sub semnul unui postulat ce trebuie protejat prin intermediul unei abordri cognitiv-senzoriale profund sentimentale. Eul liric dorete schimbarea perspectivei n care se afl i o dat cu aceasta aduce argumente perfect valabile n matematica sa, dar i contraargumente n defavoarea matematicii pe care fiecare dintre noi o aplicm voluntar sau neintenionat propriei noastre existene. Consider c Nichita Stnescu nu dorete s imprime cititorului propria sa matematic, ci mai degrab instig spititul uman din fiecare n a-i schimba tactica prin care el exist ca elemente staionar sau dinamic. Prin titlul poeziei se dorete o revolt a noastr mpotriva matematicii absurde n care trim; noi suntem capabili n a ne crea un sistem propriu prin care putem sesiza lumea, adic o alt matematic perfect mulat construciei noastre spirituale, sentimentale sau care ine de esen.
    Prima strof este un fel de pledoarie a titlului. Eul liric ne desluete ngustele crri ale matematicii n care existm, n care trim clipele. Sunt aduse drept argumente adevruri care din pcate nu se situeaz pe aceeai lungime de und cu propria noastr fiin(r0;Noi tim c unu ori unu fac unu,/ dar un inorog ori o par/ nu tim ct facer1;). m acest moment al poeziei apar elementele dintre cele mai distincte, aparinnd unor domenii foarte diverse ale vieii reale i imaginare, am putea spune, sau ale compoziiei artistice dac este s ne referim la speciile genurilor literare. Spre exemplu rinorogulr1; (dealtfel numit i licorn sau unicorn), este un animal mitologic, fiind reperezentat de un cal alb ce are un corn n mijlocul frunii cruia i se atribuie puteri miraculoase precum purificarea trupului sau izvor de via. Aceast nou matematic stabilete fr nici un semn de ndoial o relaie logic, ce-i drept neobinuit, dar valid, deoarece este propria matematic. n ea se pot nmulii inorogii cu perele, ns n cea n care triesc majoritatea oamenilor o astfel de nmulire este considerat ca o aberaie. O alt asociere inedit a cuvintelor se gsete ntr-o puternic imagine sugestiv reprezentat de un nor i o corabie; de aceast dat este vorba despre scdere. Norii n infinitatea lor pe cer pot reprezenta o mare prin care se poate ajunge la propria tabel matematic, compatibil destinului eului liric. Corabia poate reprezenta o necunoscut, o eroare ce a avut loc n matematica rigid n care poetul s-a simit captiv, o imperfeciune ce s-a nscut prin geneza propriului corp n care se desfoar. Aceast corabie poate fi calea spre adevrata ntlnire cu sinele, ea putnd fi reprezentat foatre simplu la nivel senzorial printr-un gnd. Acesta este i motivul pentru care se discut despre o scdere, fr corabie nu poi cutreiera marea, fr gnd tu se poate zmisli ideea. Cnd veni vorba despre mprire, Nichita Stnescu preia dou elemente oarecum asemntoare prin modul n care se privete literatura popular, balada n principal. Matematica clasic nu permite aceast mprire, ns am putea spune c matematica relativ a poetului poate i chiar este n stare s prezic rezultatul. Aceste dou elemente (muntele i capra) duc gndul mai repede sau mai trziu(n funcie de persoan) la r0;Mioriar1; n care exista un raport de afinitate ntre ele, deci rezultatul acestei operaii de mprire poate fi considerat perfeciunea, nonfigurativul ne mai avnd loc n aceast operaie deoarece nu mai exist, rezultatul este sublim prin geneza comun a argumentelor.
    n cele din urm revine argumentul forte al primei strofe ce const n incapacitatea desvririi iubirii ncarnate n aceast fiin claustrofobic pentru matematica de rnd. Este resimit uorul caracter ironic al acestui aspect al vieii cuplului, sugerat prin interjecia r0;vair1;*(r0;dar eu i cu tine/ nu tim, vai nu tim ct facemr1;). Aceste versuri se rsfrng asupra interlocutorului i sub forma unei ispite, poetul dorind s impulsioneze iubita spre a face primul pas ctre matematica relativ, oracol al propiei lor existene duale.
    n cea de-a doua strof Nichita Stnescu copleete cititorul prin cunotinele sale inedite ale noului tip de matematic. Lexemul r0;desigurr1; poate fi considerat ca un argument n plus dnd credit spuselor poetului. Refacerea realitii prin intermediul cuvntului se realizeaz cu ajutorul unor expresii ce cad ntr-un fel de tentaie n a crea un joc poetic. Asociera inovatore a diferitelor cioburi de fraze contravine ateptrilor pe care matematica formal le are;(r0;o plapum/ nmulit cu un iepure/face o rocovanr1;). Cuvintele la acest nivel reprezint ornamente ale ideii pe care poetul a creat-o, modul n care ea exist i n care ar putea fi explicat. Se creaz o destinuire a fluxului de contiin vizual pe care nsui cel care l triete ni-l descifreaz. Pentru a crea o iluzie a concretului, i a evita nceoarea pragmatismului din poezie, inorogul din prima strof devine astfel r0;un calr1;, para devine conopid i varz, iar corabia se netamorfozeaz ntr-un tramvai. Totui pentru a pstra o stare ondulatorie a sentimentului liric al tririlor, apare lexemul r0;ngerr1; care renate dintre toate cuvintele prin profunda sa nsemntate. Trebuie amintit totui caracterul ermetic al acestei strofe care las puin spaiu interpretrii ns ofer ntregul univers contemplaiei spirituale a individului.
    A treia strf poate fi explicat printr-o analogie: precum n matematica rigid exist constanta Pi la fel i n acea a poetului exist o constamt, iar ea este reprezentat de ctre cuplu, pentru nmulire ei sunt 1, dar i o rocovan, pentru adunare i scdere ei sunt 0, dar n acelai timp i nger. Dac Pi are o infinitate de zecimale, la fel i iuburea eului liric este nesfrit.
    Poezia se nceie n mod sublim prin verurile r0;Pieri din mintea mea!/ Revino-mi n inim!r1;. Se observ c ambele reprezint nite verbe la imperativ adresate iubirii ca reminiscen a unui concret. Secretul este devualat cu foarte mult simplitate, matematica n cutarea creia Nichita Stnescu se afl este cea a inimii, ns momentan el este un prizonier al matematicii dictate de ctre minte. Inima a reprezentat dintodeauna un simbol al iubirii pe cnd minte este i va fi un simbol al raiunii.
    Vreau s nchei prin a aminti faptul c este foarte important s tii a face calcule n propria matematic, deoarece astfel vei reui s te nelegi i s-i pricepi pe ali.
    Comentarii
    Nu exista comentarii postate.
    Posteaza comentariu
    Te rog conecteaza-te pentru a posta un comentariu.
    Evaluari
    Evaluarea este disponibila doar membrilor.

    Te rog conecteaza-te sau inregistreaza-te pentru a vota.

    Nu au fost postate evaluari.
    Conectare
    Utilizator

    Parola



    Ti-ai uitat parola?
    Solicita una noua aici.
    Sondaj membri
    Inca nu exista continut pentru acest panou
    Shoutbox
    Trebuie sa fii conectat pentru a posta un mesaj.

    Nu exista mesaje postate.
    Fusion Rank
    Căutare în dicţionar
    DEX



    Site chess
  • Site sah
  • Chess, nivel avansati
  • accesari
    puzzle
    Click to Mix and Solve
    Matematicieni despre invatamant
  • Academician Solomon Marcus
    Timpul lecturii
    In Tribuna Invatamantului nr 926/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    De la recentul Bacalaureat la Raportul Comisiei Prezidentiale
    In Tribuna Invatamantului nr 910-911/2007 Tribuna Invatamantului

  • Academician Solomon Marcus
    Fata in fata: Profesorul si elevii
    In Tribuna Invatamantului nr. 916/2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Vasile Branzanescu
    Situatia matematicii in invatamantul preuniversitar si universitar
    in Tribuna Invatamantului nr 906-907 /2007 Tribuna Invatamantului

  • Prof. dr. univ. Constantin Niculescu, Univ Craiova
    Raport asupra strii nvmntului matematic romnesc
    Prezentat la al 6-lea Congres International de matematica, Bucuresti, iulie 2007 ...... Raport
  • HOROSCOP
    Copyright © 2007